Zeci de mii de oameni, unele publicaţii internaţionale estimează numărul lor de la 40.000 la 100.000, numărul avansat de Reuters, au ocupat podurile de peste Dunăre în capitala Ungariei, în cel mai mare protest faţă de Viktor Orban de la reîntoarcerea sa la putere, din 2010.
Protestatarii au asemănat regimul Orban cu cel al lui Vladimir Putin şi au fluturat steaguri ale Uniunii Europene, atât de criticată de premierul ungur. Au scandat Viktator şi „Vrem democraţie” şi au purtat pancarte pe care scria: „Eroare” sau „De câte ori vrei să ne mai jupuieşti?”.
Cea mai recentă taxă dintr-o serie de multe altele
Manifestanţii au ieşit din nou în stradă, aşa cum spuseseră, de fapt, duminică, atunci când au organizat prima manifestaţie împotriva legii taxării internetului, introdusă de guvernul Orban.
Potrivit prevederilor acestuia, actul normativ prevede o taxă de 150 de forinţi (0,50 de euro) pe un gigabyte de trafic.
Purtătorul de cuvânt a Comisiei Europene, Ryan Heath, a evaluat că la acest nivel al taxei, vizionarea unui film pe internet ar putea costa 15 euro. Iar vizionarea tuturor episoadelor unui serial ar ajunge să coste în jur de 254 de euro.
Taxa – care ar urma să fie plătită de furnizorii de servicii de internet – are drept scop aducerea de bani la bugetul sărăcit al statului.
Executivul ungar a părut că face o concesie protestatarilor când a anunţat plafonarea acestei taxe: 700 de forinţi (2,3euro)/lună pentru utilizatorii la domiciliu şi de 5.000 de foriţi (16 euro) /lună pentru companii.
Concesia nu a înlăturat însă criticile, nivelul taxei va face în continuare mai dicil accesul la internet pentru afacerile mici şi pentru cetăţeni cu venituri mici.
Protestatarii vor eliminarea acesteia şi neaplicarea legii.
Este cea mai recentă taxă care urmează să fie impusă, apare în Condul fiscal trimis spre aprobare parlamentului de la Budapesta, după ce guvernul Orban a impus taxe speciale îmn mai multe sectoare: financiar, retail, energie şi telecomunicaţii. Dorinţa este de a ţine deficitul sub control, dar pune în pericol profiturile anumitor ramuri ale economiei şi nelinişteşte investitorii internaţionali.
Reacţii de la Bruxelles şi Washington
O lege criticată şi de Comisia Europeană, care vede în ea o nouă încercare a lui Viktor Orban de a reduce la tăcere opoziţia şi de a limita libertatea de exprimare.
Comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroess, a îndemnat, printr-o postare pe Twitter duminică, la proteste: “Vă îndemn să fiţi alături sau să îi susţineţi pe oamenii aceia revoltaţi de taxa pe folosirea internetului care vor protesta astăzi (n.r. duminică, 26 octombrie)”.
Marţi, Bruxelles-ul a catalogat drept „o idee teribil de proastă care nu va funcţiona” această taxă introdusă de guvernul Orban.
În plus, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA de la Budapesta a luat parte duminică la protest, gest care a suscitat criticile oficialilor unguri.
Este doar cea mai recentă acţiune a Washingtonului care indică o răcire a relaţiilor cu guvernul de la Budapesta.
La mai puţin de o săptămână de la alegerile locale din Ungaria, care au confirmat puterea şi popularitatea partidului lui Viktor Orban, SUA au anunţat, acum aproape două săptămâni, că zece cetăţeni unguri, printre care mulţi sunt apropiaţi premierului, au interdicţie pe teritoriul Statelor Unite.
Washingtonul arată că poate folosi instrumente puternice, nu doar retorica, pentru a arăta clar că nu este de acord cu politica lui Viktor Orban faţă de libertatea presei, societatea civilă şi chiar faţă de relaţia cu Rusia, a explicat, pentru cursdeguvernare. ro Istvan Hegedus, preşedintele unui thinnk-tank european de la Budapesta.
Protestele pot fi scânteia care aruncă în aer regimul Orban
Într-o vreme în care încrederea în politicieni scade în întreaga Europă, Viktor Orban este unic – talentat, popular, cu un mandat electoral formidabil, îl caracterizează publicaţia The Guardian.
A revenit la putere în 2010, în primăvara annului 2014 şi-a reconsolidat puterea prin votul cetăţenilor, după care, Fidesz a câştigat şi alegerile europene şi pe cele locale, ultimele în octombrie, prin care a căpătat controlul asupra tuturor localităţilor ungare.
Cum următoarele alegeri sunt abia în 2018, vrea să folosească tot acest timp pentru schimbarea chipului Ungariei.
- A declarat că modelul democratic occidental este mort şi vede ca exemple de urmat Rusia, China, Turcia şi Singapore. Modelul de stat „neliberal”.
- A schimbat constituţia şi a numit 11 din cei 15 membrii ai Curţii Constituţioanale pentru a avea garanţia că are două treimi necesare dintre membri.
- A folosit noua lege a presei pentru a face din televiziunea publică o portavoce a guvernului, în timp ce a trimis inspecţii fiscale şi a folosit publicitatea de stat pentru a sărăci şi slăbi media critică la adresa executivului.
- A trecut la orpiamrea ONG-urilor, folosind acelaşi argument ca Vladimir Putin: că sunt agenţi străini.
- Intenţionează „purificarea” corpului diplomatic, afirmă diplomaţi occidentali şi unguri, citaţi de The Guardian. Trei sferturi dintre ambasadori sunt pe cale de a fi treptat schimbaţi.
- Vrea renaţionalizarea parţială a sectorului bancar, dominat de băncile austriece şi italiene, astfel ca 50% să fie sub controlul ungar.
- Străinii care au luat în concesiune terenuri în Ungaria în ultimii 20 de ani trebuie să le returneze proprietarilor, sub argumentul că afaceriştii străini veroşi au profitat de cetăţenii maghiari. Comisia Europeană ameninţă cu acţiuni în justiţie, din acest motiv.
Admiraţia pentru Rusia şi Putin
Radicalizarea lui Viktor Orban a provocat răcirea relaţiilor cu Occidentul şi dorinţa apropierii sale de Vladimir Putin. O apropiere care are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Occident şi Rusia, aflate acum la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul războiului rece.
În ianuarie, premierul Ungariei a făcut o vizită secretă la Moscova şi a obţinut un credit de 10 miliarde de euro pentru finanţarea a două reactoare ale centralei nucleare de la Paks.
În septembrie, în urma unei întâlniri su preşedintele concernului Gazprom, a refuzat să livreze gaz Ucrainei, prin inversarea fluxurilor pe gazoduct, în ciuda politicii adoptate la Bruxelles de statele membre.
Conflictul cu Norvegia
În această vară a izbucnit un conflict între Ungaria şi Norvegia, legat de fondurile nerambursabile pe care Norvegia le pune la dispoziţia organizaţiilor neguvernamentale ungare.
Fiscul ungar a demarat controale la o serie de ONG-uri despre care guvernul de la Budapesta a afirmat că sunt părtinitoare politic şi că acţionează împotriva actualei puteri alese.
Guvernul lui Viktor Orban a acuzat şi statul norvegian că subvenţionează organizaţii care sprijină opoziţia.
În replică, Norvegia a anunţat că a rezervat ONG-urilor ungare fonduri totale de 210 milioane dolari, decizie care a amplificat nemulţumirile guvernul de la Budapesta.
Norvegia a încercat să determine o acţiune concertată la nivel european. „Ne-am adresat tuturor statelor membre UE la începutul acestei săptămâni şi încurajăm Uniunea, în ansamblul ei, să ia în considerare impunerea de sancţiuni împotriva Ungariei. Norvegia a stopat deja toate subvenţiile de care beneficia Ungaria prin intermediul Spaţiului Economic European din cauză că nu suntem dispuşi să finanţăm derapajele pe care le sesizăm în Ungaria”, a arătat, într-o scrisoare deschisă, ministrul norvegian pentru afaceri europene Vidar Helgesen.
În aceste condiţii, nu este surprinzător faptul că preşşedintele american Barack Obama, într-un discurs, a alăturat Ungaria Rusiei, Azerbaidjanului, Venezuelei şi Egiptului când a vorbit despre încălcarea libertăţilor fundamentale.
