Negocierile privind poziţia de procuror-şef european programate pentru miercuri au fost anulate, deoarece Consiliul UE nu este flexibil, potrivit eurodeputatului român Siegfried Mureșan.
Dacă discuțiile nu vor fi reluate până la 18 aprilie, negocierile vor fi amânate până după alegerile europarlamentare, care vor avea loc la sfârșitul lunii mai.
Postarea de pe Facebook a europarlamentarului PNL Siegfrie Mureșan:
Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene privind poziția de procuror-șef european programate pentru astăzi nu vor avea loc.
Parlamentul European are o poziție extrem de clară, stabilită ca urmare a unei audieri publice și ca urmare a două rânduri de voturi în două comisii de specialitate.
Nu are sens să purtăm negocieri atât timp cât Consiliul UE nu este flexibil. Candidatul susținut de Parlamentul European are toate argumentele în favoarea sa: a fost situată pe primul loc în urma evaluării făcute de comitetul european de experți independenți, a devenit candidatul oficial al Parlamentului European ca urmare a unei audieri publice și a două rânduri de voturi transparente în cele două comisii de specialitate, are sprijinul transpartinic venit din mai multe instituții europene și are opoziția oamenilor certați cu legea. Cu cât oamenii certați cu legea se opun mai mult, cu atât lumea democrată e mai puternic convinsă că este candidatul potrivit.
Negocierile se vor relua când Consiliul va arăta flexibilitate. Menționez că joi, 18 aprilie, Parlamentul European își sistează activitatea, urmând perioada de campanie electorală. Dacă Consiliul nu vine la masa negocierilor până pe 18 aprilie atunci negocierile se vor relua după alegerile europarlamentare.
Estimez că, după alegerile europarlamentare, prioritatea politică a Guvernului Franței va fi alta, nu cea de a obține funcția de procuror-șef european. Ca atare, candidatul român va fi într-o poziție mai bună după alegeri.
Reamintim că nici a treia rundă de negocieri (purtată săptămâna trecută) între reprezentanţii Parlamentului European şi ai Consiliului UE pentru numirea viitorului procuror-şef european nu au dus la consens. Parlamentul European o susţine în continuare pe Laura Codruţa Kovesi pentru acest post, în timp ce Consiliul îl preferă pe procurorul francez Francois Bohnert, cel clasat primul la votul din COREPER (ambasadorii statelor membre ale Parchetului European, EPPO).
Când devine operațional EPPO
Parchetul European va fi o instituție independentă și descentralizată a Uniunii Europene, care va avea competența de a cerceta, urmări penal și trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.
Instituția va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante și va combina eforturile naționale și europene de asigurare a respectării legii într-o abordare unificată, eficientă și continuă.
Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.
Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde euro în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire va dura doi până la trei ani.Comisia a început deja să lucreze la o serie de pași în direcția creării Parchetului, și anume:
- numirea unui director administrativ interimar
- selectarea procurorului-șef european
- selectarea procurorilor europeni
- întocmirea bugetului
