Negocieri pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei – Austria, Ungaria, Germania strică unanimitatea UE

De când Rusia a început din nou să maseze trupe la granițele Ucrainei, anul trecut, liderii UE au prezentat un front comun, avertizând că sunt gata să impună sancțiuni dureroase dacă Rusia va continua cu o nouă invazie. Dar, pe măsură ce Comisia lucrează la detaliile acestor sancțiuni, au început luptele interne legate de amploarea și tipul sancțiunilor.

Potrivit Bruselles Palybook, înalți oficiali și diplomați din cinci țări UE recunosc că, pe măsură ce fiecare țară din UE evaluează costurile pe care le-ar suporta dacă ar fi aplicate sancțiuni Rusiei, au apărut semnificative divergențe pe acest subiect.

Sursele indică, unanim, două ţări deosebit de reticente în a aproba sancțiuni împotriva Rusiei: Austria şi Ungaria. Lor li se adaugă, cu poziții oficiale clar exprimate, Germania.

Negocieri ”secrete”la Bruxelles

UE vrea să fie pregătită să reacționeze în câteva ore dacă Rusia atacă – ceea ce înseamnă că trebuie să convină asupra unei liste de sancțiuni care să fie adoptată rapid, fără deliberări îndelungate.

S-a renunțat la ideea ca discuțiile să fie purtate în reuniuni ale miniștrilor de Externe – toată lumea este conștientă că orice discuție într-un cadru al Consiliului este la fel de secretă ca o transmisie live a negocierilor… În consecință, Comisia a preluat sarcina de a elabora documentul.

Comisia a solicitat contribuții din partea tuturor țărilor UE, deci fiecare țară din UE a trebuit să evalueze ce costuri este gata să accepte. Oficiali europeni spun că Ungaria și Austria sunt cele mai puțin dispuse să își limiteze legăturile comerciale cu Rusia.

Germania a ținut prima pagină a presei europene luna trecută, când oficialii săi au declarat că Berlinul exclude scoaterea Rusiei de sistemul internațional de plăți SWIFT. Motivul principal: aceasta este modalitatea prin care Berlinul plătește livrările de gaz rusesc. Și alte țări UE, cum ar fi Italia, susțin această poziție, conform documentelor scrise văzute de Politico.

Italia se teme că Rusia va câștiga independență față de importurile din UE

O altă ”teamă” este că înghețarea schimburilor comerciale cu Rusia ar genera la Moscova un proces de identificare a furnizorilor alternativi, în timp Rusia devenind mai puțin dependentă de UE.

Într-un document transmis Comisiei, Italia a spus că sprijină „pregătirea de opțiuni credibile, calibrate și substanțiale”. Dar transmite, în același timp, că sancțiunile „ar trebui să se bazeze pe o analiză aprofundată a costurilor-beneficii, care să determine cum să influențeze Rusia într-un mod mai eficient, minimizând în același timp impactul negativ asupra intereselor strategice europene”.

Ministrul de Externe spaniol José Manuel Albares afirmă: ”Este normal să existe nuanțe în pozițiile pe care le avem cu toții, pentru că nu avem aceeași poziție geografică, aceleași relații istorice cu Rusia și nici aceleași relații economice.” Dar adăugă: „Realitatea este că atunci când am luat acea decizie de a impune costuri semnificative Rusiei a fost consens, iar asta ne obligă pe toți”.

Germania irită Estonia

Liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei s-au întâlnit joi seară cu cancelarul german Olaf Scholz pentru a vorbi despre situația din Ucraina. Premierului estonian Kaja Kallas a afirmat:. ”Este important să menținem Rusia la masa negocierilor, dar nu putem discuta sub amenințarea armelor”.

La întâlnirea de joi s-a reluat chestiunea livrării în Ucraina de armament greu produs de Germania și stocat în Estonia. E vorba de trimiterea a 9 obuziere produse în Germania și achiziționate de Estonia, pe care statul baltic vrea să le doneze Kievului.

”Estonia nu s-ar fi adresat Germaniei dacă nu s-ar fi așteptat la un răspuns pozitiv. Dacă ne uităm la discursul public însă, probabil că răspunsul va fi negativ”, a afirmat premierul estonian. Kaja Kallas a insistat că Estonia încă așteaptă ca acest răspuns să fie transmis oficial.

Germania a refuzat să livreze orice fel de armament Ucrainei