Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să își revizuiască planurile de stimulare a creșterii economice și de combatere a schimbărilor climatice dacă nu ajunge rapid la un acord asupra următorului buget multianual al UE.
Oficiali europeni citați de Reuters anunță că Germania și alte state din nordul continentului cer restricționarea cheltuielilor Uniunii.
Bugetul multianual 2021-2027, proiect elaborat de Comisia Europeană și negociat cu vechiul Parlament European, este pe cale să devină una dintre nereușitele lui jean Claude Juncker, care dorea ca viitorul cadru financiar multianual să fie adoptat înainte de finalul mandatului său, care se încheie în 45 de zile.
”Sunt îngrijorat de posibilitatea ca Europa să se găsească în situații economice și geopolitice dificile dacă nu vom avea până la 1 ianuarie un buget”, a afirmat la o reuniune la Bruxelles a miniștrilor de finanțe UE comisarul Guenther Oettinger (foto).
Oficialul european a spus că urgența de a încheia un acord pentru bugetul 2021-2027 este accentuată de slăbirea economiei blocului comunitar, o economie în care Germania și alte state din UE stagnează. El a spus că, în ritmul în care se derulează negocierile, ar dura ani pentru a găsi un compromis.
Bugetul multianual UE trebuie adoptat cu mult înainte de data de începere, deoarece trebuie ulterior tradus în programe de cheltuieli anuale, care, de asemenea, necesită lungi perioade de negociere.
Comisia Juncker a avansat anul trecut proiectul unui buget multianual de 1,1 trilioane euro, sau 1,11% din Venitul Național Brut (GNI). Valoarea nu conține contribuțiile Marii Britanii, care are ca dată fixată de ieșire din UE 31 octombrie 2019.
Germania vrea o contribuție de cel mul 1% din Venitul național Brut
Germania, cea mai importantă economie a UE și cel mai mare contributor la bugetul comunitar, dorește să limiteze contribuțiile naționale la 1% din Venitul Național Brut, propunere susținută de Suedia și de Olanda.
Actualul cadru financiar multianual a fost alcătuit pe contribuții de 1% GNI, dar Bruxelles-ul a cerut creșterea plafonului de contribuții pentru că vrea să aloce mai multe fonduri cercetării, economiei digitale, controlului granițelor și apărării.
Parlamentul European, încurajat de statele din sudul și estul Europei, beneficiare nete ale fondurilor UE, a pledat pentru aprobarea unui buget chiar mai mare decât cel solicitat de Comisie, cu un plafon de contribuții de 1,3% GNI.
Negocierile pe următorul cadru financiar multianual sunt îngreunate și de dorința UE (în special a Germaniei) de a condiționa alocarea fondurilor UE de respectarea statului de drept, concept ce încă nu are un mecanism clar de aplicare și care este de așteptat să producă obiecții semnificative, nu doar din Polonia și Ungaria.