Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au reafirmat scepticismul privind noua ţintă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de Comisia Europeană, de 55% până în 2030 față de nivelul din 1990.
Poziția a fost exprimată înaintea reuniunii de miercuri a miniștrilor de mediu ai statelor membre ale UE.
Cele trei țări, dintre care Polonia este foarte dependentă de producția de energie pe bază de cărbune, pregătesc scena pentru negocieri dificile cu privire la obiectivele de mediu ale blocului comunitar, potrivit Reuters.
România, de asemeni dependentă de producția de energie cu combustibili fosili, nu și-a mai confirmat opoziția exprimată astă vară într-o scrisoare semnată atunci și de Slovacia și Bulgaria. Atunci, noua țintă nu era decât o ipoteză.
Miniştri europeni ai Mediului se reunesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta noua ţintă pentru 2030. Oficialii din cele trei state estice au subliniat că nu au de gând să îşi modifice poziţia. Dacă decizia va fi la lăsată la latitudinea şefilor de stat şi de guvern celor 27 de state membre, va fi nevoie de unanimitate.
Noua țintă propusă de Comisia Europeană este mai ambiţioasă decât obiectivul iniţial de reducere cu 40%. Comisia Europeană se bazează pe estimarea exporților care spun că pragul de 55% este nivelul minim fără de a cărui atingere nu ar putea fi atins obiectivul pe termen lung al neutralităţii climatice până în 2050.
În urmă cu două săptămâni, Comisia de mediu din Parlamentul European a supralicitat și a propus o reducere cu 60% a emisiilor de gaze până în 2030.
(Citiți și: „Comisia de mediu din Parlamentul European supralicitează: reducere cu 60% a emisiilor de gaze până în 2030”)
Statele membre din Europa Centrală și de Est se tem că vor ajunge să suporte costurile mari pentru tranziţia avută în vedere de statele mai bogate din vestul şi nordul continentului. Dacă Polonia nu își permite să renunnțe ușor la producția mare de cărbune, Cehia şi Ungaria se bazează pe activităţi manufacturiere cu un consum mare de energie, potrivit sursei citate.
„Este binecunoscut faptul că am refuzat această propunere”, a declarat un oficial ceh, adăugând că autorităţile de la Praga îşi menţin „opoziţia sceptică” faţă de ţinta de 55%.
Un oficial polonez a declarat la rândul său că este nevoie de mai multe detalii cu privire la modul în care noua ţintă va afecta fiecare ţară şi sector, înainte de a se putea ajunge la un acord.
Ungaria a subliniat că orice nou obiectiv la nivelul UE ar obliga toate statele membre să îşi reducă emisiile naţionale cu cel puţin 40% până în 2030, cu penalităţi financiare pentru cei care rămân în urmă, o condiţie de nu spune nimic propunerea Comisiei.
Ministrul german al Mediului, Svenja Schulze, care va prezida discuţiile de miercuri, a recunoscut că o ţintă mai dură pentru 2030 ar reprezenta o „provocare enormă” pentru unele ţări. Totuși, ministrul german crede „că sunt argumente foarte bune pentru o reducere „cu cel puţin 55%” la nivelul UE”, a adăugat Svenja Schulze.
Oficialii din Suedia, Olanda, Danemarca, Spania, Austria şi Croaţia au declarat pentru Reuters să sprijină reducerea emisiilor cu cel puţin 55%.
Propunerea Comisiei Europene include o analiză amănunţită care arată că atingerea acestui obiectiv ar reprezenta o provocare semnificativă pentru toate sectoarele dar susţine că noul obiectiv poate fi atins.
