fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

Comisia de mediu din Parlamentul European supralicitează: reducere cu 60% a emisiilor de gaze până în 2030

de Adrian N Ionescu , 11.9.2020

Parlamentul European ar putea să ridice ștacheta țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030: Comisia de mediu a Legislativului european a aprobat joi o reducere cu 60% față de nivelul înregistrat în 1990.

Ținta propusă inițial era de 40%, iar Comisia Europeană insistă în prezent pentru 50-55% până în 2030.

Acordul politic pe acestă temă între instituțiile europene va fi foarte greu de obținut, arată o analiză Politico.

Proiectul „Legii Climei” prevede ca prin reducerea emisiilor de gaze de seră să se ajungă la neutralitatea climatică (să se absoarbă cât se emite) până în 2050.

Negocieri dure în Parlament

Noua țintă este considerată foarte ambițioasă, nu numai de sceptici ci și de susținătorii restricțiilor de mediu.

Chiar și în Comisia de mediu, majoritatea a fost fragilă, iar alte comisii parlementare nici nu și-au propus să ajungă la fel de departe. Comisiile pentru industrie și energie, respectiv pentru transporturi s-au oprit la 55%. Orice decizie ar lua Parlamentul trebuie mediată cu Consiliul UE, mai exact cu statele membre.

Țările central – europene ca Polonia și România, dependente de cărbune, invocă marile costuri ale tranziției, în timp ce țările nordice și occidentale au format o alianță care susține ținta de 55%.

Ministrul german al Mediului, Svenja Schulze, consideră că „există argumente bune pentru ținta ambițioasă de 55%”, căci ținta actuală (40%) „nu este suficientă”.

„Dincolo de cifre, trebuie să dovedim că putem pune în aplicare (măsurile), că economia noastră le poate susține”, spune europarlamentarul Dacian Cioloș, șeful gurpului Renew Europe, citat de AFP. Renew Europe este un susținător al politicii favorabile mediului.

Forța scepticismului și temerile economice

Grupul Popular European (PPE, centru dreapta), cea mai mare forță politică din Parlamentul European, își bazează scepticismul privind creșterea țintei pe implicațiile economice.

„În cazul în care Comisia propune o reducere de 55% de CO2 până în 2030, va conta foarte mult cum vom ajunge acolo. Dorim economie de piață și cât mai puține reguli cu putință”, a spus Peter Liese, coordonatorul politiciii de mediu al PPE.

(Citiți și: „Proiectul noii Legi Climatice europene – prezentat de Ursula von der Leyen. Cinci puncte dificile în negocierile care urmează la Bruxelles”)

Grupul Conservatorilor și cel al Reformiștilor au respins, de asemenea, ideea unor ținte mai înalte, avertizând privind „efectele paralizante” pe care le-ar putea avea asupra afacerilor și comunităților deja afectate de pandemie.

Acestă poziție este un ecou al celei adoptate de țările Grupului Vișegrad 4 (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria), la care s-au raliat România și Bulgaria, cerând șefului Green Deal, Frans Timmermans, să precizeze care sunt costurile reale sociale și economice ale unor ținte de reducee ridicate, amintește Politico.

Țintele mai înalte cer schimbări legislative mai dificile

Chiar și creșterea țintei de reducere a emisiilor până la 55% față de 1990 reclamă schimbări majore în legislația europeană de mediu actuală:

  • extinderea ariei de restricții de mediu la sectoare preum transportul aerian și cel naval, care au evitat cu succes încluderea lor, până acum;
  • înăsprirea sistemului de tranzacționare a emisiilor (ETS, prin certificate verzi) și extinderea acestuia la transporturi inclusiv cel naval;
  • actualizarea țintelor de eficiență energetică și a politicilor, de la industrie până la economia circulară;

Germania este favorabilă extiderii sistemului ETS, dar Comisia este sceptică și ideea întâmpină o opziție importantă în Parlament.

Cât despre marile investiții necesare, analiștii consideră că este nevoie de mai mult de 30% din Bugetul UE, cât au stabilit liderii țărilor membre în iulie.

Peste toate aceste subiecte de dezbatere planează aprecierilor activiștilor de mediu care spun că nici măcar reducerea cu 60% a emisiilor de gaze nu ar fi de ajuns pentru a stăvili încălzirea globală.

Europarlementarii care au propus o țintă de 65% nu au obținut sprijinul politic necesar, chiar dacă au argumentat că doar așa s-ar putea atinge obiectivul Acordul de la Paris de limitare a încălzirii globale la nu mai mult de 1,5 grade celsius.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Și Cluj-Napoca intră în scenariul roșu; județul Alba, primul care a depășit incidența de 3 cazuri Covid la 1.000 de locuitori

Vladimir Ionescu

Cluj-Napoca, al doilea oraș al României ca populație intră din noaptea de marți spre miercuri pe codul roșu al restricțiilor anti-coronavirus. La fel ca și… Mai mult

Stiri

Florin Iordache, ales de Parlament președinte al Consiliului legislativ

Razvan Diaconu

Deputatul PSD Florin Iordache a fost votat marți de Parlament în funcția de președinte al Consiliului legislativ. Pentru numire au votat 185 de deputați și… Mai mult

Stiri

Rusia acuză SUA că orchestrează o revoluţie în Republica Moldova

Razvan Diaconu

Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse a acuzat marţi SUA că vor să instige la o revoluţie în Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidenţiale… Mai mult

Europa

Vânzarea de cetățenii – Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva Maltei și Ciprului

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți procedura de infringement împotriva Ciprului și Maltei, prin emiterea de scrisori de punere în întârziere cu privire la sistemele de… Mai mult

Stiri

Conferința națională RBL: Face to face cu viitorul

Advertor Point

Lumea, așa cum o știam, a suferit transformări majore! Suntem înconjurați de incertitudine și volatilitate. Avem însă la dispoziție instrumente și ancore care să ne… Mai mult

Stiri

DNA a cerut ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu – acuzațiile: luare de mită, trafic de influență

Vladimir Ionescu

DNA anunță că a solicitat Parlamentului ridicarea imunității unui deputat acuzat de trafic de influență și luare de mită în formă continuată, în perioada în… Mai mult

Stiri

NATO va construi un centru spațial în Ramstein, Germania

Razvan Diaconu

Statele membre NATO urmează să anunțe joi construirea unui nou centru spațial, în Germania, transmite Deutsche Welle. Din această bază vor fi monitorizați și, ulterior,… Mai mult