La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

”Ne scoatem singuri de pe hărți!”: Soluțiile mediului de afaceri pentru dezvoltarea infrastructurii

de Victor Bratu , 10.5.2018

Pe termen mediu și lung, companiile din România pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții, bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul și taxele de la investițiile moarte încă din fașă.

(Citiți și:România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

La felul în care arată azi harta autostrăzilor în regiunea noastră și în Europa, ne scoatem singuri din ecuația europeano-asiatică, tot amânând investițiile-cheie.

Plecând de la aceste premise simple, Romanian Business Leaders a organizat joi o conferință în care prezentat ”radiografia” rețelelor naționale de transport și a propus autorităților măsuri pentru dezvoltarea infastructurii rutiere și feroviare și pentru fluidizarea traficul.

Speakerii conferinței au fost: Felix Pătrășcanu, managing partner FAN Courier, membru în board-ul RBL, Florin Furdui, country manager Portland Trust, membru în board-ul RBL, Ion Lixandru, director general Romtrailer, Mihai Rohan, președinte CIROM (patronatul cimentului), Decebal Popescu, CEO CARTRANS România.

(Citiți și: ”Raport științific al incompetenței: România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi ”)

În ceea ce privește infrastructura rutieră, RBL recomandă:

Ministerului Transporturilor

  • să solicite consultanță și asistență tehnică din partea Băncii Europene pentru Investiții pentru definirea unei strategii coerente privind proiectele majore din infrastructura rutieră de transport și aplicarea unor principii sănătoase de lucru pentru a obține o absorbție consistentă a fondurilor europene și pentru a realiza proiecte de succes.
  • să transparentizeze grabnic programul de implementare a proiectelor pentru a oferi o viziune și o direcție companiilor din piață astfel încât să își gestioneze activitatea și resursele în mod corespunzător, până la momentul începerii lucrărilor.

Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere

  • pentru a asigura operativitatea implementării proiectelor, propunem ca CNAIR să apeleze la consultanţi externi care să preia administrarea programelor (așa cum a procedat, de exemplu, statul american Oklahoma în anul de criză 2008, cu un buget de 1 miliard de dolari pentru 3 ani).
  • să introducă în evaluarea ofertelor un punctaj suplimentar pentru experiența similară la nivel local a ofertanților. Ca să elaboreze un sistem de factori de evaluare corespunzători este necesar ca CNAIR să solicite modele de la instituții finanțatoare internaționale precum BEI, berd și Banca Mondială, să dezbată public cu specialiști din industrie propunerile de factori de evaluare și să analizeze modelele utilizate în alte state membre ale UE.
  • să trateze cu responsabilitate faza de proiectare. Serviciile de proiectare profesioniste și responsabile optimizează perioada de construcție, care este cea mai costisitoare din intregul ciclu al proiectului. Serviciile de proiectare au o pondere de doar 2-3% din costul total al unei investiții.
  • să scoată la licitație studiile de fezabilitate împreună cu proiectul tehnic (așa cum se întamplă în prezent pentru coridorul IX) ca să economisească timp pentru proiectare prin eliminarea anumitor faze de licitație. Rezultatul va fi un proiect elaborat temeinic care va fi baza licitației pentru desemnarea constructorului, a cărui preocupare principală va fi să-și adapteze tehnologia conform soluțiilor identificate în proiect. În practică, astăzi, studiul de fezabilitate este folosit în mod eronat ca bază pentru licitații de proiectare și execuție, fiind tratat asemenea unui proiect tehnic în care constructorul nu are voie să intervină.

(Descărcați AICI analiza și propunerile mediului de afaceri pe infrastructură rutieră)

În ceea ce privește fluidizarea traficului rutier, RBL recomandă:

  • creșterea limitei de viteză la 70 km/h în localitățile în care fiecare sens are 2 benzi, iar între sensurile de mers există separatoare (de exemplu, localitățile dintre București și Giurgiu)
  • implementarea unui sistem electronic de monitorizare și control asupra traficului rutier, având la bază interoperabilitatea bazelor de date ale Registrului Auto Român (RAR), Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), Autorității de Supraveghere Financiară pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (CEDAM), Companiei Naționale de Administrare A Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru vigneta, Ministerului Finanțelor Publice pentru taxe, impozite și amenzi la regimul circulației, Autorității Rutiere Române (ARR) pentru licențierea vehiculelor de transport marfă sau călători) si ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR).
  • O Platforma electronică ar asigura controlul permanent (live) al tuturor vehiculelor aflate în trafic pentru valabilitatea ITP, RCA și rovigneta; taxa la trecerea pe poduri; neplata taxei locale/proprietate, neplata amenzilor; punerea în circulație a vehiculelor cu numere false, fără număr de înmatriculare sau a vehiculelor furate; deținerea licenței de transport (în cazul vehiculelor de transport marfă/persoane supuse licențierii) și respectarea greutății maxime admise pe axe.
  • Platforma electronică ar asigura controlul permanent al stării traficului prin valorile de trafic pe intervale orare, sărbători legale, perioade estivale; viteze medii de deplasare și tipul de vehicule aflate in trafic: autoturisme, autovehicule pasageri, comerciale, speciale etc.

În ceea ce privește infrastructura feroviară, RBL cere autorităților române să respecte angajamentele luate față de partenerii europeni și propune și susține următoarele măsuri:

  • Recepția în cursul anului 2018 a cel puțin 140 de kilometri din rețeaua europeană de marfă și călători (TEN-T). Fără acești kilometri de cale ferată, viteza medie a trenurilor din România va scădea și mai mult, din cauza faptului că între Simeria și km 614 (4 secțiuni de cale) vor începe lucrări care vor face ca viteza să scadă pe acest tronson la 30 km/h.
  • Electrificarea urgentă a celor 58 de kilometri de cale ferată dintre Giurgiu (de la frontiera cu Bulgaria) și Rădulești (Videle), ca rută alternativă la tronsonul București-Giurgiu (prima secțiune de cale ferată de pe teritoriul Țării Românești), care este închisă de peste 12 ani. Urgența propunerii este accentuată de faptul că Bulgaria și Grecia au reclamat la Comisia Europeană că nu se pot conecta la TEN-T din cauza nefuncționării rutei feroviare Giurgiu – București și că trebuie să schimbe partida (locomotiva) deoarece nu există continuitate de la Ruse, respectiv Giurgiu.
  • Realizarea urgentă a unui studiu de fezabilitate pentru liniile de mare viteză din România. Cu toate au fost încheiate protocoale pentru realizarea liniei de mare viteză între Viena, Budapesta-București-Constanța, progresul întârzie din cauza părții române. Ungaria a anunțat deja că are asigurate fondurile necesare pentru studiul de fezabilitate pentru o linie de mare viteză între Budapesta și Cluj-Napoca.
  • În ciuda suprafeței și a lungimii rețelei feroviare preexistente, România a pierdut poziția dominantă în regiune în fața Austriei și Ungariei, din cauza marilor întârzieri în execuție din zona Simeria și Coslariu. Vecinii României sunt tot mai interesați să se conecteze cu țara noastră, cel mai recent anunț venind din partea Serbiei, care vede necesară o linie de mare viteză între București și Belgrad.
  • Realizarea unui coridor rutier și feroviar care să lege cele trei mări europene: Marea Baltică de Marea Adriatică și de Marea Egee.

(Descărcați AICI analiza și propuneri pe infrastructură feroviară)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.5.2018

2 comentarii

  1. Radu Oltean
    14.5.2018, 9:35 am

    Am postat prima hartă pe facebook. Imediat au fost prieteni care au observat (corect) că harta cu Europa de sud-est e greșită și ”intrigantă”. Ungaria are mai puține autostrăi decât apar acolo, iar România are porțiuni mai mari decât au fost desenate. Chestiile astea vă scad din credibilitate și nu este bine. Tot ce postați trebuie să fie solid documentat!!

    • Cristian Grosu
      14.5.2018, 10:00 am

      stimate domn, aveti foarte mare dreptate:

      suntem coplesiti de autostrăzi, legăturile dintre cele 3 regiuni românești sunt beton și nu mai stim cum să le folosim, țara duduie de infrastructură iar noi suntem – cum altfel, necredibili.

      trăiti în românia?

Lăsați un comentariu


Stiri

Procurorul Adina Florea, propusă la conducerea DNA, audiată ca martor în dosarul protocolului SRI dezvăluit de Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la conducerea DNA, a fost audiată marți, ca martor, în dosarul privind scurgerea potocolului secret SRI-Parchetul General publicat de… Mai mult

Stiri

Noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro – prezentate de Banca Centrală Europeană

Marin Pana

La începutul acestei săptămâni, Banca Centrală Europeană a prezentat noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro. Noile bancnote vor completa seria ”Europa”,… Mai mult

Stiri

1000 de km cu restricții severe de viteză în infrastructura feroviară: dar CFR cumpără 100 de Săgeți Albastre

Vladimir Ionescu

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps, accidentele pe cale ferată sunt tot mai dese, iar peste 1.000 de km sunt sub restricții de… Mai mult

Stiri

Scăderea apetitului pentru consum reduce și apetitul de afaceri – studiu KeysFin

Adrian N Ionescu

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.… Mai mult

Stiri

Metrorex la ușa băncilor, nu pentru dezvoltare: caută 40 milioane euro pentru plata despăgubirilor către Astaldi

Vladimir Ionescu

La Metrorex se fac eforturi și se discută cu CE și două bănci comerciale un împrumut din care să fie plătită despăgubirea de 188 de… Mai mult

Stiri

Mihaela Popa este noul director general CEC Bank, Radu Ghețea devine președinte CA

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor a înclinat balanța în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, care a decis numirea Mihaelei Popa în funcția de director general – președinte… Mai mult

Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: ”Avem de-a face cu un complot”, este opinia lui Codrin Ștefănescu. Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că ”Dragnea e la fel de lovit… Mai mult