Naţionaliştii câştigă teren în Finlanda. Un partid naţionalist a câştigat aproape o cincime din voturi, în alegerile generale din Finlanda. Partidul Adevăraţii Finlandezi au obţinut 19%, clasându-se pe locul trei, după NCP şi Social-Democraţi. În timp ce social-democraţii doresc schimbări ale regulilor de împrumut în UE, inclusiv în ceea ce priveşte planul de ajutor financiar pentru Portugalia, Adevăraţii Finlandezi se opun în totalitate acestor planuri. Teoretic, un guvern finlandez ostil propunerii de împrumutare a Portugaliei poate stopa acordarea banilor, printr-un vot de veto. Parlamentul finlandez are dreptul să voteze aceste măsuri. Creşterea numărului de eurosceptici în Parlamentul Finlandez ar putea pune piedici serioase viitoarelor angajamente financiare, de acest gen, în Europa. Cel mai mare partid, Coaliţia Naţională, este cel mai probabil să conducă noul guvern, cu fostul ministru de finanţe Jyrki Katainen pe post de premier. Partidul Adevăraţii Finlandezi, anti-imigranţi, a câştigat 39 din cele 200 de locuri ale Parlamentului, potrivit rezultatelor finale. (BBC News)
Francezii au blocat trenurile cu imigranţi din Italia. Autorităţile franceze au oprit timp de câteva ore, la frontiera cu Italia, trenurile ce aduceau imigranţi nord-africani în ţară. Italia a făcut o plângere oficială contra Franţei, pentru că a negat dreptul tunisienilor de a călători în Franţa. Oficialităţile de la Paris s-au declarat nemulţumite de iniţiativa italienilor de a acorda permise temporare de rezidenţă pentru mii de imigranţi tunisieni, pentru ca aceştia să părăsească Italia. Permisele le conferă dreptul de a călători liber în Europa, timp de şase luni. Ministrul italian de externe a declarat ulterior că gestul francezilor a fost “ilegal” şi „a violat principiile generale europene”. Era planificată, de altfel, o demonstraţie de sprijin a imigranţilor, în care urma ca circa 300 de oameni să urce în “trenul demnităţii”. Dar, pentru că punctul feroviar de frontieră a fost închis temporar, protestul nu a mai putut avea loc. Franţa cere imigranţilor să dovedească faptul că se pot susţine financiar pe perioada şederii în ţară şi a trimis patrule la graniţa cu Italia. (BBC News)
Sute de mii de protestatari, pe străzile din Yemen. Oamenii au demonstrat, duminică, în semn de protest faţă de declaraţia preşedintelui Ali Abdallah Saleh, care a spus că femeile n-ar trebui să participle la mitinguri. Cel puţin 10 oameni au fost împuşcaţi şi răniţi în Sana, de forţele loiale preşedintelui, au declarat doctorii, alţi 200 dintre protestatari ajungând la spital din cauza gazelor lacrimogene. Ciocniri violente au avut loc şi în Dhamar, un oraş la sud de capitală. Saleh a condamnat, vineri, într-un discurs, participarea femeilor alături de bărbaţi, la mitinguri, pentru că acest lucru ar încălca legea islamică. Declaraţia a înfuriat mulţi yemeniţi, iar tinerii au reacţionat chemând oamenii să participe la un protest de masă în onoarea “demnităţii”. La demonstraţie au participat mai mult de 100.000 de persoane, printre care un număr semnificativ de femei, în mai multe oraşe din ţară, cerând preşedintelui să demisioneze. În Yemen sunt organizate demonstraţii antiguvernamentale de două luni de zile, oamenii cerând îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi democratizarea vieţii politice restrictive. (Guardian)
Reactoarele nucleare de la Fukushima pot fi răcite abia peste nouă luni. Operatorul uzinei nucleare a anunţat că se aşteaptă să poată controla criza nucleară până la finalul acestui an. Tokyo Electric Power (Tepco) va încerca să reducă scurgerile de radiaţii în următoarele trei luni şi să răcească reactoarele în nouă luni. Clădirea urmează să fie acoperită, după ce a fost grav avariată de cutremurul şi tsunamiul din 11 martie, când 14.000 de oameni au murit şi alţi 14.000 sunt daţi dispăruţi. Tepco a făcut cunoscute planurile sale în timpul vizitei secretarului de stat american Hillary Clinton la Tokyo, aceasta anunţând sprijinul pe termen lung al Statelor Unite pentru reconstrucţia Japoniei. Nivelul radiaţiilor în mare, lângă Fukushima, a ajuns să fie de 6.500 de ori mai mare decât limita legală, vineri, de la 1.100 de ori mai mare cu o zi în urmă, crescând din nou temerile privind scurgerile radioacative. (BBC News)
Inflaţia din China, ameninţare la adresa comerţului global. În timp ce Europa şi Statele Unite se luptă să-şi repună pe picioare economia, China are o altă problemă: cum să evite ca motoarele turate la maximum să generereze o inflaţie galopantă. Ultimul semn că lucrurile se mişcă prea repede a venit duminică, atunci când Banca Centrală chineză a cerut celor mai importante bănci din China să pună deoparte rezerve mai mari de bani. În acest fel se reduce cantitatea de bani aflată pe piaţă pentru împrumuturi, într-o încercare de a calma economia. Guvernul de la Beijing anunţase vineri că economia ţării a crescut cu 9.7% pe an, cea mai mare performanţă între toate marile economii ale lumii. China este acum pe locul doi între statele lumii, ca putere economică, după SUA, şi pentru că a crescut continuu în ultimii doi ani, problemele financiare declanşate de inflaţia chineză ar putea avea ecou şi în alte părţi ale lumii. (New Yok Times)
WikiLeaks: SUA a finanţat în secret opoziţia siriană. Departamentul de Stat American a finanţat în secret grupurile politice de opoziţie şi proiectele lor adiţionale, cum ar fi înfiinţarea unui canal de televiziune prin satelit care produce programe antiguvernamentale, potrivit telegramelor dezvăluite de WikiLeaks. Canalul Barada TV, cu sediul la Londra, a început să emită în aprilie 2009, dar şi-a consolidat poziţia când au început protestele de masă din Siria, ca parte a unei campanii puternice de alungare de la putere a liderului autocratic Bashar al-Assad. Organizaţiile pentru drepturile omului spun că foarte mulţi oameni au fost ucişi de către forţele fidele preşedintelui, de la declanşarea demonstraţiilor în 18 martie, dar autorităţile dau vina pe “bande înarmate”. Departamentul de Stat al SUA a oferit circa 6 milioane de dolari mişcării de opoziţie din Siria, începând din 2006, pentru finanţarea diverselor acţiuni. Banii au început să fie canalizaţi în acea direcţie, în timpul regimului lui George Bush Jr, după ce relaţiile cu Siria au fost îngheţate, în 2005. Ajutorul financiar a continuat şi după venirea la Casa Albă a lui Barack Obama, deşi administraţia sa a încercat să reia legăturile cu Assad. În ianuarie, SUA a numit un ambasador la Damasc, după 10 ani de pauză. (Washington Post)
Banca Iraniană din Germania, sancţionată pentru susţinerea programului nuclear de la Teheran. Guvernul german nu va mai încerca să oprească UE să impună sancţiuni unei bănci iraniene din Hamburg, care este percepută ca o cheie a ambiţiilor nucleare iraniene. Autorităţile de la Berlin s-au opus, timp de câteva luni, măsurilor de sancţiune, din cauza importanţei economice a exporturilor germane în Iran. Germania a trebuit să facă faţă presiunilor venite din partea SUA, a Israelului şi a altor state europene, care cereau închiderea unei bănci iraniene cu sediul la Hamburg, considerată o sursă financiară importantă pentru programul nuclear de la Teheran. Executivul german a decis acum să nu se mai opună deciziei UE de a pune Banca de Comerţ Europeano-Iranian (EIHB) pe lista neagră a embargoului economic impus Iranului. (DerSpiegel)
