SUA au anunțat că vor trimite în Ucraina muniții antitanc cu uraniu sărăcit, urmând exemplul Marii Britanii în trimiterea controversatelor muniții pentru a ajuta Kiev să treacă peste liniile rusești în contraofensiva sa.
Munițiile de 120 mm vor fi folosite pentru a înarma cele 31 de tancuri M1A1 Abrams pe care SUA intenționează să le livreze Ucrainei în lunile următoare.
Munițiile perforatoare au fost dezvoltate de SUA în timpul războiului rece pentru a distruge tancurile sovietice, inclusiv aceleași tancuri T-72 cu care se confruntă Ucraina în contraofensiva.
Tot în scopul de a susține contraofensiva, Ucraina a primit recent, tot din partea Statelor Unite, muniții cu dispersie.
Ce este uraniul sărăcit, cum acționează muniția cu uraniu sărăcit
Uraniul sărăcit este un produs secundar al procesului de creare a uraniului îmbogățit, folosit în combustibilul nuclear și arme. Deși mult mai puțin puternic decât uraniul îmbogățit și incapabil să genereze o reacție nucleară, uraniul sărăcit este extrem de dens – mai dens decât plumbul – o calitate care îl face extrem de atractiv ca proiectil.
„Este atât de dens și are un impuls atât de mare încât continuă să treacă prin blindaje, pe care efectiv le topește”, spune Edward Geist, expert nuclear și cercetător la Institutul Rand.
Când este trasă, o muniție cu uraniu sărăcit devine „în esență o săgetă metalică, trasă cu o viteză extraordinar de mare”, a adăugat Scott Boston, analist Rand.
Aceasta înseamnă că, atunci când lovește blindajul unui tanc, trece prin el înainte de a exploda, iar temperaturile înalte rezultate fac să explodeze combustibilul și muniția tancului lovit.
Ce riscuri de sănătate prezintă manipularea munițiilor cu uraniu sărăcit
Munițiile cu uraniu sărăcit nu sunt considerate arme nucleare, însă niveluri scăzute de radiații emise au determinat ONU să îndemne la prudență în manipulare și să avertizeze asupra posibilelor pericole ale expunerii.
Manipularea unor astfel de muniții „trebuie redusă la minimum și îmbrăcăminte de protecție (mănuși) trebuie purtată în timpul acestui proces”, avertizează Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
AIEA notează că uraniul sărăcit este în principal o substanță chimică toxică, decât un pericol de radiații. Particulele din aerosoli pot fi inhalate sau ingerate și, deși majoritatea ar fi excretate din nou, unele pot intra în fluxul sanguin și pot provoca leziuni renale. „Concentrațiile mari în rinichi pot provoca leziuni și, în cazuri extreme, insuficiență renală”, spune AIEA.
Unde și când a mai fost folosit acest tip de muniții
Munițiile cu uraniu sărăcit, dar și blindajele îmbunătățite cu uraniu sărăcit, au fost folosite de tancurile americane în războiul din Golf din 1991 împotriva tancurilor T-72 ale Irakului, din nou în invazia Irakului în 2003, precum și în Serbia și în Kosovo.
O revizuire recentă a studiilor din BMJ Global Health a evidențiat „posibilele asocieri” ale problemelor de sănătate pe termen lung în rândul irakienilor legate de utilizarea uraniului sărăcit pe câmpul de luptă. O analiză a Organizației Mondiale a Sănătății a concluzionat că „în unele cazuri, nivelurile de contaminare a alimentelor și a apelor subterane ar putea crește după câțiva ani” și ar trebui monitorizate. OMS recomandă luarea unor acțiuni de curățare acolo unde „nivelurile de contaminare cu uraniu sărăcit sunt considerate inacceptabile de către experți calificați”.
***
