miercuri

26 ianuarie, 2022

Munchen – Un simbol al diviziunii, locul în care rupturile dintre Occident şi Rusia au fost anunţate

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 februarie, 2015

lavrovConferinta de la Munchen a fost un bun prilej de vedea diviziunile dintre Rusia şi Occident, dar şi din interiorul taberei occidentale. Subiectul cel mai dezbătut sau care a captat cel mai mult interesul a fost Ucraina,fără îndoială.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov (foto), a fost şi el la Munchen şi este, dintre puternicii de la Kremlin, singurul care continuă să facă networking în Occident şi a reuşit astfel să mai atenueze tensiunile.

Însă, aşa cum am arătat şi sâmbătă, discursul său de la conferinţa de securitate nu a făcut decât să inspire oroare şi să stârnească râsul.


Şeful diplomaţiei ruse a ajuns la concluzia că Occidentul este vinovat pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că nu a făcut decât să umilească Rusia de la căderea URSS încoace.

Şi totuşi, nimic nu este de râs, reamintesc istoricii, care readuc în memorie anul 2007, când Vladimir Putin, tot la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a rostit un discurs incendiar. A spus că folosirea forţei este considerată legitimă doar când este folosită de NATO, dar că Alianţa nu trebuie substituită UE şi ONU.

„Cred că este evident că extinderea NATO nu are nicio legătură cu modernizarea alianţei sau cu asigurarea securităţii în Europa”, mai spunea la vremea aceea Vladimir Putin.

Retrospectiv, experţii explică acum discursul liderului de la Kremlin ca pe o respingere a „lumii monopolistice” a unei ordini mondiale cu un singur lider, SUA, ceea ce sâmbătă a spus-o în mod clar şi răspicat.


A fost o provocare adresată Occidentului şi pusă ulterior în practică prin politica externă rusă în Georgia, Moldova, Crimeea şi estul Ucrainei.

Iar apariţia lui Serghei Lavrov pare să nu fi făcut decât să pună o concluzie la acea apariţie din 2007 a preşedintelui rus.

Tot mai dese sunt comparaţiile cu o altă conferinţă de la Munchen, din 1938. Puterile occidentale au crezut că îl temperează pe Hitler dându-i Sudetenland, fără să întrebe Cehoslovacia, căreia îi aparţinea teritoriul.
De această dată, întrebările se referă la Ucraina, iar unii comentatori se tem că va deveni un teritoriu împărţit între marile puteri.

Săptămâna care începe este una decisivă pentru Ucraina: miercuri este ziua când Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina se vor afla la masa negocierilor pentru un nou acord.

Angela Merkel i-a acordat timp până la mijlocul săptămânii lui Vladimir Putin să îşi dea acordul pe un plan de pace. Altfel, europenii trec la un regim de sancţiuni mai dur, care va fi decis în reuniunea liderilor UE de joi şi vineri de la Bruxelles. Şi pregătit luni, de miniştri de externe.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pe de altă parte, Washingtonul şi-a amânat decizia de a trimite arme Kievului, până la întâlnirea de luni dimineaţa cu Angela Merkel.

Diviziunile dintre europeni şi americani sunt, din nou, evidente: primii, mai vor să dea o şansă diplomaţiei, chiar dacă sunt rezervaţi în a crede în succesul ei. Americanii sunt mai sceptici şi cred că vremea diplomaţiei a trecut, în ciuda declaraţiilor de susţinere a eforturilor de dialog ale europenilor şi a faptului că, încă, armele americane nu au ajuns în mâinile soldaţilor ucraineni.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr