Proiectul pentru introducerea muncii flexibile (corespondentul modelului german Kurzarbeit) a fost aprobat în ședința de guvern de vineri. Angajatorul va putea reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus.
OUG prevede că salariații vor primi, în afara veniturilor corespunzătoare orelor lucrate, o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă.
Indemnizația va fi plătită din bugetul pentru șomaj, prin următoarea procedură:
- este suportată de angajator și se achită la data plății salariului aferent lunii respective
- se decontează din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea
(Citiți și: ”Problemele versiunii românești a legii muncii flexibile: NEînțelegeri Sindicate – Patronate – guvern în chestiunea protecției angajaților. Cum procedează alte țări UE”)
Definirea situațiilor excepționale
- Prin situații excepționale se înțelege forța majoră și/sau evenimentele cu caracter imprevizibil și provizoriu care determină scăderea cifrei de afaceri, din luna anterioară aplicării măsurii, cu cel puțin 25% față de media anului anterior pentru cel puțin 10% din contribuabili marii și mijlocii definiți de legislația în vigoare.
- Măsura prevăzută se poate aplica la nivel național sau sectorial, după caz, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, prin hotărâre a Guvernului care prevede și durata efectivă, precum și procedura de aplicare.
Când poate un angajator să apeleze la Kurzarbeit
Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă în condițiile alin.(1) și (2) și poate solicita indemnizația prevăzută la alin.(6) dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
- reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii prevăzută la alin.(1) de cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior.
(Citiți și: ”Capitalul uman al României și raportul cost/calitate”)
Spre deosebire de forma inițială a proiectului, care spunea că angajatorul poate aplica măsura (decisă unilateral) la o zi după anunțarea salariaților respectivi, varianta aprobată introduce cinci zile:
Decizia angajatorului de reducere a timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii și se transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia.
De asemenea, apar și unele condiționari pentru angajatorii care doresc să aplice reducerea unilaterală a programului de lucru, condiționari ce lipseau din primul proiect:
- se interzice acordarea de bonusuri și adaosuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorului, pe perioada de aplicare a măsurii
- în lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, angajatorul nu poate iniția concedieri colective
- pe perioada aplicării măsurii salariații afectați de această măsură nu pot efectua muncă suplimentară la același angajator.
Categorii de angajatori pentru care nu se aplică OUG:
- instituţii publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare
- angajatorii care la data solicitării indemnizației prevăzute la art. 1 alin.(6) se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau restricţionate, potrivit legii
- angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.
