Mărirea salariilor ar trebui să aibă la bază doar creşterea productivităţii şi să se facă „prin forţa pieţei”, nu de către politicieni, a afirmat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în deschiderea conferinţei The Danube Triangle.
Astfel, economia nu ar avea de suferit la capitolul competitivitate.
„În România, ne confruntăm cu o serie de provocări, care cu siguranţă nu sunt numai aici, ci şi la nivelul Uniunii Europene. Una dintre consecinţele dramatice ar fi ca salariile să fie majorate de către politicieni, şi nu prin forţa pieţei”, a spus Mugur Isărescu.
Rezolvarea problemei migraţiei ar trebui să vină, însă, „într-o ordine firească, salariile ar trebui să crească odată cu productivitatea şi astfel să devenim competitivi”, a adăugat guvernatorul BNR, citat de Agerpres.
Reacţia guvernatorului a venit în contextul în care ministrul Muncii a anunţat recent devansarea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie, informația fiind dezmințită miercuri de către premierul Viorica Dăncilă.
”Există mai multe opinii referitoare la salarii: pe de o parte, ele ar trebui conduse de productivitate, care să nu ducă la eroziunea competitivităţii. De cealaltă parte, salariile nu pot fi semnificativ sub ce există în alte economii, pentru că asta ar duce la pierderea forţei de muncă, cu consecinţe dramatice dacă problema nu este rezolvată rapid. Ne confruntăm cu o problemă a migraţiei, în condiţiile în care peste trei milioane de români au plecat în alte ţări Uniunea Europeană. Pentru asta, salariile trebuie să crească. Aşa cum am spus, singurul mod de a face asta fără a afecta competitivitatea este să creştem productivitatea”, a spus Mugur Isărescu.
Adoptarea euro: „când”, nu „dacă”
Adoptarea euro de către statele membre UE „este o chestiune de când, nu dacă. Pentru că nu au, sau noi, România, nu avem o clauză de tip „opt out” (care să permită unor state membre să rămână în afara Zonei Euro, n.r.), a amintit Mugur Isărescu.
„Nu suntem sceptici. Încercăm să fim realişti”, a nuanţat guvernatorul BNR. „Angajamentul de aderare la zona euro este de netăgăduit, dar modul în care procesul complex în care procesul de convergenţă economică este derulat rămâne în mare parte la latitudinea autorităţilor din statele candidate”
Totodată, convergenţa reală la Zona Euro are nevoie de politici macroeconomice prudente, care nu sunt mereu în linie cu dorinţa de a obţine o creştere economică rapidă, a completat guvernatorul BNR.
”Un proces de convergenţă lin are nevoie de politici macroeconomice prudente, chiar dacă este dificil de obţinut în realitate un sprijin pentru acestea. În acest context, preocuparea bancherilor centrali de a obţine stabilitatea preţurilor nu este mereu în acord cu dorinţa unei creşteri economice rapide. (…) Frica de inflaţie poate fi învinsă de dorinţa unei prosperităţi obţinute rapid, iar obsesia băncilor centrale, legată de stabilitate, poate fi văzută ca un refuz al evoluţiei”, a afirmat Mugur Isărescu, citat de News.ro.
Guvernatorul a avertizat că politicile macroeconomice trebuie însoţite de reforme structurale.
”Pentru ca politicile macroeconomice să fie mai eficiente, ele ar trebui să fie mână în mână cu reformele structurale care să furnizeze un mediu economic mai flexibil, în scopul obţinerii unui proces durabil de convergenţă la anumite standarde de viaţă”, a afirmat guvernatorul Isărescu.
Diferențele regionale
Strategiile țărilor membre privind trecerea la euro depind de situașiile lor diferite.
„Pentru unii ar putea fi uimitor că Bulgaria se gândeşte să adere la euro mai repede decât România, Ungaria, Polonia sau Cehia. (…) Bulgaria are un consiliu monetar şi este natural pentru Bulgaria să se gândească la aderarea la zona euro. Adoptarea acestui mecanism, în urmă cu peste două decenii, înseamnă că mai mult de jumătate din paşii spre aderarea la euro au fost făcuţi”, spune Mugur Isărescu.
Practic, „un consiliu monetar înseamnă că ai un curs de schimb fix. În contrast, România are un curs de schimb flexibil şi un regim de ţintire directă a inflaţiei, la fel ca şi Polonia, Ungaria şi Cehia. De aceea abordarea este diferită. Aceasta nu înseamnă că România, Ungaria sau Polonia sunt sceptice cu privire la adoptarea euro”, a explicat guvernatorul.
Totodată, „nu poate fi trecut cu vederea atât faptul că noile state membre care au aderat la zona euro (ţările baltice, Slovenia şi Slovacia) sunt state relativ mici, cu un nivel diferit de convergenţă reală şi în mod clar cu un nivel mult mai redus redus al problemelor structurale”.
