fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Mugur Isărescu: ROBOR nu este un terorist pe care ar trebuie să-l prindă cineva

de Adrian N Ionescu , 7.2.2019

Noile măsuri fiscale și bugetare ca și nefinalizarea bugetului de stat sunt susele incertitudinilor și riscurilor inflaționiste, potrivit comunicatului Băncii Naționale a României (BNR), emis joi, după ședința administrărilor BNR, care a decis să nu modifice datele de bază ale politicii  monetare.

„Incertitudinile şi riscurile inflaționiste sunt legate de noul set de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum și de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, spune comunicatul BNR.

Pe de altă parte, BNR nu îşi va schimba politica monetară în funcţie de cererile venite de la alte instituţii ale statului.

„BNR este independentă, cu o reputaţie consolidată de 140 de ani şi funcţionează conform tratatului UE, care nu îi permite să accepte nici măcar sugestii de la alte instituţii ale statului, a declarat Mugur Isărecu, guvernatorul BNR, care a amintit cooperarea interinstituțională de la nivelul Comistetelui de supraveghere macroprudențială.

OUG 114, taxa bancară şi ROBOR – „teroristul”

Tensiunile din piața banilor declanșate de OUG 114, au fost reacția normală a pieței, a spus guvernatorul BNR, după ce a prezentat argumentele deciziilor privind politica monetară.

„Piața a funcționat impecabil. (…) Dobânda a variat pe piaţă după cum Trezoreria Ministerului de Finanțe, care este cel mai mare bancher al României, a făcut plăţi sau încasări”, a explicat Mugur Isărescu.

Totuși, România va ieşi greu din problemele declanşate de OUG 114 și mai ales de taxa pe activele bancare, legată de indicele de piaţă ROBOR, potrivit guvernatorului BNR.

„Vom ieşi greu. (…) Să vedem ce modificări se vor face, dacă se vor face. (…) Indicele ROBOR nu are nici un fel probleme pentru piaţa monetară. S-au creat sentimente ca şi cum ROBOR ar fi un terorist pe cere nu-l prinde nimeni”, a spus Mugur Isărescu.

Indicele dobânzii de piaţă este necesar, „îi putem schimba numele, căci ROBOR a fost diabolizat, dar soluția de ieftinire a creditelor este să reduci inflaţia să stimulezi creștere sănătoase și să termini războiul acesta cu băncile, potrivit guvernatorului BNR.

Grupul de lucru cu Ministerul Finanţelor, înfiinţat în urma şedinţei Comitetului Național de Supraveghere Macropudenţială urmează să propună, pe 18 februarie, soluţii privind forma ROBOR.

Mugur Isărescu a respins acuzaţiile potrivit cărora ROBOR ar fi fost manipulat.

„Comparația cu problemele LIBOR sau EURIBOR nu sunt potrivite. Acolo piața este foarte mare, greu de verificat. La noi nu avem probleme cu verificarea ci cu gălăgia pe la televiziuni”, a mai spus guvernatorul BNR, făcând aluzie la afirmațiile senatorului Daniel Zamfir, potrivit căruia indicele românesc ar fi fost manipulat la fel ca indicii piețelor din Londra și Frankfurt.

În plus, cotaţiile de dobândă de pe piaţa românească sunt ferme şi băncile nu pot anunţa că vând sau cumpără decât la dobânzile foarte apropiate de cele cotate.

Guvernatorul BNR va veni împreună cu alți membri ai conducerii BNR la comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului, în 12 februarie, după prezentarea raportului periodic asupra inflaţiei în 11 februarie.

Argumentele BNR

Administratorii BNR au decis, joi, menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la 2,50%, ca şi păstrarea celorlalte date ale politicii monetare, după analiza următoarelor argumente, potrivit comunicatului băncii centrale:

  • Rata anuală a inflației IPC a scăzut până la 3,27% în decembrie 2018, de la 3,43% în noiembrie, în intervalul de variație țintit de BNR.
  • „Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare”.
  • Scăderea inflaţiei din decembrie s-a datorat scăderii prețului combustibililor – pe fondul dinamicii cotației petrolului pe piețele internaționale , compensată parțial de creșterile consemnate pe segmentul legumelor și fructelor și al produselor din tutun.
  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) „s-a redus ușor, ajungând la 2,5%, de la 2,6% în luna noiembrie.
  • Se menţin contribuţiile negative la dinamica PIB ale formării brute de capital fix şi a exportului net. Acesta și-a mărit contribuția negativă „pe fondul încetinirii mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii față de cea aferentă importurilor”.
  • Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, exportul net negativ „ a generat o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior”.
  • Au avut loc o uşoară decelerare a ritmului anual al activităţii industriale în perioada octombrie-noiembrie 2018 comparativ cu trimestrul III, până la 3%, dar şi o revenire a ratei de creştere a achiziţiilor în comerțul cu amănuntul, care a ajuns la 5,9%, nivel totuşi inferior celor care au caracterizat prima jumătate a anului.
  • Balanţa comercială a înregistrat o deteriorare mai alertă, contribuind la adâncirea în continuare a deficitului de cont curent.
  • Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare și ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară au reintrat pe o pantă ușor crescătoare la mijlocul lunii ianuarie 2019.
  • Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere mai pronunțată în a două parte a lunii; pe ansamblul lunii leul s-a depreciat cu 1,1% faţă de euro.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea anuală în luna decembrie 2018, la 7,9% (cea mai mare creștere din mai 2012), de la 6,3% în luna noiembrie.
  • Creșterea creditului acordat sectorului privat a fost susținută în principal de componenta în lei, a cărei pondere în totalul creditului s-a mărit la 66%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996.
  • Raportat la activitatea economică, nivelul creditului continuă însă să fie scăzut.
  • Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de noul set de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum și de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri.
  • Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Diplomația energetică a UE va descuraja investițiile terțe în obiective legate de combustibili fosili

Adrian N Ionescu

Miniștrii de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene sunt pe cale să adopte o abordare diplomatică agresivă față de țările terțe privind problemele energetice… Mai mult

Europa

Cea mai mare fabrică de motoare diesel din lume accelerează tranziția către electric

Adrian N Ionescu

Fabrica de motoare diesel din Trémery (estul Franței), cea mai mare din lume, accelerează tranziția către motoarele electrice, producția urmând să se dubleze, până la… Mai mult

Europa

Reuters: UE ”se abține” să impună noi sancțiuni Rusiei după afacerea Navalnii

Iulian Soare

Uniunea Europeană se abține să impună noi sancțiuni asupra unor cetățeni ruși, în ciuda faptului că regimul Putin a arestat sâmbătă, în toată Rusia, peste… Mai mult

Stiri

Senatul și-a aprobat, în sesiune extraordinară, propiul buget pe 2021

Razvan Diaconu

Senatul s-a reunit luni în sesiune extraordinară pentru a-și adopta bugetul pentru anul 2021. Bugetul de stat nu este încă finalizat, dar Camera Deputaților și… Mai mult

Stiri

Ministrul Energiei: Centrala de la Cernavodă pregătește specialiști care pleacă apoi în alte ţări

Adrian N Ionescu

Cea mai mare problemă a sectorului nuclear din România este resursa umană, căci specialiștii formați la Centrala de la Cernavodă pleacă în alte ţări, potivit… Mai mult

Stiri

Premierul Florin Cîțu anunță intenția de a modifica legea salarizării unitare și legea pensiilor

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîţu a anunţat luni că Guvernul lucrează în prezent la modificarea legii salarizării unitare şi la cea a pensiilor, cu scopul de a… Mai mult

Just Business

Moody’s: România a alocat cel mai redus pachet de sprijinire a economiei din Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România a alocat, raportat la PIB, cel mai redus pachet de sprijin pentru combaterea efectelor pandemiei asupra economiei din Europa Centrală și de Est, guvernul… Mai mult