La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Mugur Isărescu: ROBOR nu este un terorist pe care ar trebuie să-l prindă cineva

de Adrian N Ionescu , 7.2.2019

Noile măsuri fiscale și bugetare ca și nefinalizarea bugetului de stat sunt susele incertitudinilor și riscurilor inflaționiste, potrivit comunicatului Băncii Naționale a României (BNR), emis joi, după ședința administrărilor BNR, care a decis să nu modifice datele de bază ale politicii  monetare.

„Incertitudinile şi riscurile inflaționiste sunt legate de noul set de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum și de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, spune comunicatul BNR.

Pe de altă parte, BNR nu îşi va schimba politica monetară în funcţie de cererile venite de la alte instituţii ale statului.

„BNR este independentă, cu o reputaţie consolidată de 140 de ani şi funcţionează conform tratatului UE, care nu îi permite să accepte nici măcar sugestii de la alte instituţii ale statului, a declarat Mugur Isărecu, guvernatorul BNR, care a amintit cooperarea interinstituțională de la nivelul Comistetelui de supraveghere macroprudențială.

OUG 114, taxa bancară şi ROBOR – „teroristul”

Tensiunile din piața banilor declanșate de OUG 114, au fost reacția normală a pieței, a spus guvernatorul BNR, după ce a prezentat argumentele deciziilor privind politica monetară.

„Piața a funcționat impecabil. (…) Dobânda a variat pe piaţă după cum Trezoreria Ministerului de Finanțe, care este cel mai mare bancher al României, a făcut plăţi sau încasări”, a explicat Mugur Isărescu.

Totuși, România va ieşi greu din problemele declanşate de OUG 114 și mai ales de taxa pe activele bancare, legată de indicele de piaţă ROBOR, potrivit guvernatorului BNR.

„Vom ieşi greu. (…) Să vedem ce modificări se vor face, dacă se vor face. (…) Indicele ROBOR nu are nici un fel probleme pentru piaţa monetară. S-au creat sentimente ca şi cum ROBOR ar fi un terorist pe cere nu-l prinde nimeni”, a spus Mugur Isărescu.

Indicele dobânzii de piaţă este necesar, „îi putem schimba numele, căci ROBOR a fost diabolizat, dar soluția de ieftinire a creditelor este să reduci inflaţia să stimulezi creștere sănătoase și să termini războiul acesta cu băncile, potrivit guvernatorului BNR.

Grupul de lucru cu Ministerul Finanţelor, înfiinţat în urma şedinţei Comitetului Național de Supraveghere Macropudenţială urmează să propună, pe 18 februarie, soluţii privind forma ROBOR.

Mugur Isărescu a respins acuzaţiile potrivit cărora ROBOR ar fi fost manipulat.

„Comparația cu problemele LIBOR sau EURIBOR nu sunt potrivite. Acolo piața este foarte mare, greu de verificat. La noi nu avem probleme cu verificarea ci cu gălăgia pe la televiziuni”, a mai spus guvernatorul BNR, făcând aluzie la afirmațiile senatorului Daniel Zamfir, potrivit căruia indicele românesc ar fi fost manipulat la fel ca indicii piețelor din Londra și Frankfurt.

În plus, cotaţiile de dobândă de pe piaţa românească sunt ferme şi băncile nu pot anunţa că vând sau cumpără decât la dobânzile foarte apropiate de cele cotate.

Guvernatorul BNR va veni împreună cu alți membri ai conducerii BNR la comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului, în 12 februarie, după prezentarea raportului periodic asupra inflaţiei în 11 februarie.

Argumentele BNR

Administratorii BNR au decis, joi, menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la 2,50%, ca şi păstrarea celorlalte date ale politicii monetare, după analiza următoarelor argumente, potrivit comunicatului băncii centrale:

  • Rata anuală a inflației IPC a scăzut până la 3,27% în decembrie 2018, de la 3,43% în noiembrie, în intervalul de variație țintit de BNR.
  • „Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare”.
  • Scăderea inflaţiei din decembrie s-a datorat scăderii prețului combustibililor – pe fondul dinamicii cotației petrolului pe piețele internaționale , compensată parțial de creșterile consemnate pe segmentul legumelor și fructelor și al produselor din tutun.
  • Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) „s-a redus ușor, ajungând la 2,5%, de la 2,6% în luna noiembrie.
  • Se menţin contribuţiile negative la dinamica PIB ale formării brute de capital fix şi a exportului net. Acesta și-a mărit contribuția negativă „pe fondul încetinirii mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii față de cea aferentă importurilor”.
  • Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, exportul net negativ „ a generat o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior”.
  • Au avut loc o uşoară decelerare a ritmului anual al activităţii industriale în perioada octombrie-noiembrie 2018 comparativ cu trimestrul III, până la 3%, dar şi o revenire a ratei de creştere a achiziţiilor în comerțul cu amănuntul, care a ajuns la 5,9%, nivel totuşi inferior celor care au caracterizat prima jumătate a anului.
  • Balanţa comercială a înregistrat o deteriorare mai alertă, contribuind la adâncirea în continuare a deficitului de cont curent.
  • Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare și ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară au reintrat pe o pantă ușor crescătoare la mijlocul lunii ianuarie 2019.
  • Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere mai pronunțată în a două parte a lunii; pe ansamblul lunii leul s-a depreciat cu 1,1% faţă de euro.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea anuală în luna decembrie 2018, la 7,9% (cea mai mare creștere din mai 2012), de la 6,3% în luna noiembrie.
  • Creșterea creditului acordat sectorului privat a fost susținută în principal de componenta în lei, a cărei pondere în totalul creditului s-a mărit la 66%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996.
  • Raportat la activitatea economică, nivelul creditului continuă însă să fie scăzut.
  • Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de noul set de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum și de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri.
  • Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2019

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult