Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a emis, vineri, o constatare: „Vocea raţiunii economice este din ce în ce mai slab auzită în România”.
Cum unul dintre motivele acestei realităţi este şi „maniera în care ne exprimăm”, după cum afirma guvernatorul BNR, gradul înalt de tehnicitate a fost abandonat în favoarea unor mesaje mai simple, cu impact.
Aceste mesaje au fost transmise publicului de Mugur Isărescu, dar şi de invitaţii săi, în cadrul Mesei Rotunde organizată la sediul Băncii Centrale.
„Discuţiile se duc în bălării, clarificările sunt necesare. Să luam, de exemplu, Codul fiscal. Câte am auzit, câte am citit de la formatori de opinie în ultimele 10 zile, mă pune pe gânduri: criterii economice sunt amestecate cu criterii sociale, cu criterii politice. Nu înţelege nimeni nimic”, afirmă guvernatorul Isărescu.
„Deficitul, cifrele acelea care par nişte chestii mici, sunt esenţiale în conducere, pot schimba direcţia unei economii, precum coada unui avion. Nu trebuie să se mişte mult coada avionului pentru ca, în loc să ajungi la Bruxelles, să ajungi la Polul Nord”, a explicat Mugur Isărescu.
„România în fața noilor provocări economice” a fost tema oficială a manifestării la care, în calitate de invitaţi, au mai participat Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, Eugen Dijmărescu, director, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, şi Vasile Secăreș, președintele CA al Institutului Bancar Român.
Descărcaţi AICI prezentarea lui Florin Georgescu
Descărcaţi AICI prezentarea lui Daniel Dăianu
S-au clarificat în principal erorile conţinute de diversele opinii exprimate în disputele pro şi contra noului Cod fiscal. Despre relaxarea fiscală conţinută de acesta guvernatorul BNR a afirmat: “pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil.”
Cele mai tranșante declaraţii ale Guvernatorului BNR
- Există câmp de negociere, de aceea cred că trimiterea în Parlament, spre reexaminare a Codului Fiscal, este un lucru înţelept. Este dreptul preşedintelui să facă acest lucru. Important e că instituţiile statului reacţionează, chiar dacă el a fost aprobat cu 100%. Este o măsură înţeleaptă decizia premierului de a organiza o sesiune extraordinară, pentru că Parlamentul hotărăşte, nu BNR sau Consiliul Fiscal
- Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel. Nu e doar discuţia că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui Cod fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură
- Impactul este major. Nu putem aplica asemenea măsuri, asemenea dimensiuni, fără să negociem cu partenerii noştri. (…) Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele să le cheltuieşti când economia scade
- Pentru mine este alarmant faptul că s-a discutat câteva luni de zile despre acest Cod Fiscal şi nu a intrat nimeni pe site-ul Consiliului Fiscal să vadă ce zice, chiar dacă dă un aviz doar consultativ. Să discuţi despre problema impactului reducerilor de taxe fără să faci legăturile la materialul Consiliului Fiscal e un semnal de alarmă, pentru noi ca economişti, dar şi pentru alţii
- Politica fiscal bugetară trebuie să fie anticiclică, pentru că în chestiunea asta se ia carnetul. În esenţă, economia are cicluri naturale. Introducerea cotei unice în 2005 a fost o măsură prociclică, mai ales că s-a optat pentru 16% şi nu pe 19%, ceea ce a dus la crearea unui deficit structural, care a fost acoperit din intrările de capital. O altă politică prociclică a fost cea din 2008, când s-au majorat salariile şi pensiile. Nu trebuie să recidivăm şi a treia oară în 2016
- Ne-a intrat în cap că nu putem creşte economic fără deficit. Pe termen lung avem alte probleme în buget, pentru că ne-au scăzut investiţiile. De aceea avem un surplus sau un deficit mic, că avem în continuare deficite mari, mari de tot pe toate bugetele de cheltuieli sociale şi acolo nu am rezolvat problemele şi acolo trebuie să ne concentrăm, din considerente de ciclu politic, electoral
- Sunt şase lucruri care, dacă erau clarificate, nu mai duceau la aceste discuţii. O discuţie în care criteriile economice sunt amestecate cu cele politice, sociologice, nu duce la nimic. Cele şase puncte care ar trebui clarificate sunt: cum este condusă o economie de piaţă, politica fiscal-bugetară, viteza creşterii economice şi convergenţa, creşterea economică şi nevoia de deficit, relaţia cu creditorii şi finanţarea deficitului, respectiv analiza fiscal-bugetară din România şi rolul Consiliului Fiscal
- Am ajuns la un paradox: vrem deficite mai mari dar ne răţoim la creditori, care ne dau bani pentru a finanţa deficitul. Este esenţial costul finanţărilor, poate să-ţi mănânce uşor nu 0,1-0,2, ci 2-3 procente din PIB dacă nu eşti în relaţii bune cu creditorii. Dar de ce n-am fi noi într-o relaţie bună cu creditorii? Ne-am plătit datoriile. Avem impresia că ne exploatează? Datorită acestor poziţii arţăgoase România nu are un rating A, are BBB
5 răspunsuri
Mă tot manîncă palmele, de vreo zece zile, să le scriu ăstora de ne zic nouă că ,,Nu înţelege nimeni nimic”. Şi mai ales că ,,nu a intrat nimeni pe site-ul Consiliului Fiscal să vadă ce zice”. Aşa că am să fac o muncă, cred eu, de jurnalist. Una pe care eu, personal, mi-aş fi dorit-o s-o regăsesc în articolele citite şi pe care o consider utilă cunoaşterii. Adică să se ,,strîngă” (cu titlu de bilanţ), la finalul perioadei supusă prognozei, prognozele tuturor ce s-au ,,aventurat” s-o facă şi să le compare cu rezultatele obţinute. De exemplu: prognozele de evoluţie ale PIB făcute de către CNP (care şi sunt utilizate la raportul de buget), BM, FMI, bănci locale şi alte instituţii.
Dar să nu ma îndepărtez. Ziceam de Consiliul Fiscal (CsF).
Referinţele sunt avize (am selectat trei care au avut un impact public şi o însemnătate mai mare) date anul trecut de CsF (bineînţeles de pe ,,site-ul Consiliului Fiscal”) şi ,,semibilanţul” (datele execuţiei bugetului la 30 iunie) execuţiei bugetare pe anul 2015 (date publicate acum cîteva ore).
I. Opinia Consiliului fiscal privind neimpozitarea profitului reinvestit (link: http://www.consiliulfiscal.ro/opinie-finala-8-mai-2014.pdf ) din care, spicuiesc:
,,…Calculele Consiliului fiscal …. indică faptul că dimensiunea pierderilor de venituri este cel mai probabil semnificativ subestimată..” (pg.2) , ,,..pierderile estimate de venituri bugetare conform aceluiași scenariu ar fi de 2,53 miliarde lei în 2015..”, ,,…ordinul de mărime al pierderilor de venituri estimate este de circa 3,5 până la 5,5 ori mai mare decât cuantumurile avansate de MFP… ”, ,,Consiliul fiscal nu poate valida faptul că impactul măsurii propuse a fost reflectat corect în veniturile bugetare prognozate. În opinia Consiliului fiscal, dimensiunea ridicată a pierderilor de venituri și lipsa identificării explicite a categoriilor de cheltuieli vizate de reduceri compensatorii are potențialul de a compromite atingerea țintelor bugetare asumate pe termen mediu ” (pg.6).
SemiExecuţie buget: Referinţe: Sinteza execuţiei BGC in perioada ian. – iun. 2015 (link: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin ) şi Comunicatul ANAF (link: https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/cp%20801%20-02.07.2015.pdf ) . Veniturile s-au realizat cu un procent de 12,2 % mai mare faţă de perioada similară din 2014 şi cu 7,6 % mai mare faţă de program.
Să-nţeleg că încasările ar fi trebuit să fie cu aprox. 1,25 mld. lei (2,53 miliarde lei / 2) mai mari ? Adică cu 32,7 % mai mari ca anul trecut şi cu aprox. 27,3% peste program ( e adevărat: construit, practic uşor diminuat, pe baza acordării scutirii)? în condiţiile acordării facilităţii de scutire de impozit?. Tare, nu? Deci: Opinia CsF este confirmată, infirmată, total/ parţial confirmată/ infirmată?
II. Opinia Consiliului fiscal asupra proiectului de ….reducere a contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 pp. la angajator (link: http://www.consiliulfiscal.ro/opinie_reducere_cas.pdf )
,,În condițiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată fără măsuri de compensare a efectelor bugetare negative, nu numai că atingerea obiectivului pe termen mediu în anul 2015 apare drept virtual imposibilă, dar ar exista un risc ridicat de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscalbugetară, de natură să apropie periculos poziția bugetară de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB” (pg.9) …. ,, Consiliul fiscal avertizează că există riscuri ridicate de înregistrare a unui derapaj major în conduita politicii fiscal-bugetare începând cu 2015, în condițiile în care, chiar și în absența acestei măsuri cu impact bugetar considerabil, traiectoria de ajustare către obiectivul pe termen mediu apărea drept foarte ambițioasă, iar adoptarea acesteia ar fi de natură să apropie periculos nivelul deficitului bugetar de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB) ” (pg.10) …. ,, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, apreciind că forma curentă a propunerii nu este de natură să nu afecteze respectarea țintelor de deficit pe termen mediu” (pg.11).
Calcule proprii: Reducerea C(ontribuţiilor)AS în 2015 faţă de 2014 constă, în fapt, în trecerea de la cota totală de 28% contribuţii (20,8 + 1,2 (ajustare cu cotele pentru condiţii de muncă altele decît cele normale)= 22% CAS mediu la angajator (vezi pg.5) şi 10,5 – 4,5 (cotă pilon II pensii private) = 6% (contribuţie angajat care ajunge la bugetul ASS) la cota totală de 22,5% (17% CAS mediu la angajator şi 5,5% contribuţie angajat care ajunge la bugetul ASS). Corectaţi-mă, vă rog, dacă greşesc! Aplicăm (desigur gîndind veniturile linear, fără să luăm în calcul creşterea/ reducerea conformării fiscale, ,,iataganul” ANAF-ului, altele) operaţia matematică: 22,5% / 28% = 80%. Deci anul acesta ar trebui să se-ncaseze la bugetul de stat (mă repet: gîndind veniturile linear, fără să luăm în calcul creşterea/ reducerea conformării fiscale, reducerea evaziunii, înfiinţarea/ desfiinţarea de agenţi economici, alte aspecte ale dinamicii economice şi acţiunilor Fiscului) cel puţin pînă-n octombrie inclusiv (din noiembrie se pierde efectul ,,cotă nouă la cota veche” la CAS angajator) cu 80,4%.
Execuţie la 6 luni: încasări exclusiv din CAS angajator şi angajat cumulat: 2014 = 19.081,2 mld. lei; 2015 = 17.462,1 mld. lei. Adică un grad de încasări de 91,5% în 2015 faţă de 2014. Adică, practic recuperarea a jumătate din ,,relaxarea fiscală” acordată.
Întrebare: Reducerea CAS este/ a fost un succes ori ba? O să ajungem anul acesta la deficit de 3% din PIB? Başca, între timp: de la 1 ian. reducerea cotei TVA la pachete all-inclusive în turism, iar de la 1 iunie la alimente şi la alte cîteva produse? Şi aşa, s-ar putea să nu ajungem nici măcar la deficitul stabilit de 1,83! Deci: opinia CsF este confirmată, infirmată, total/ parţial confirmată/ infirmată?
III. Opinia Consiliului fiscal cu privire la Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2015 (pentru un rezumat: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-18813470-opinia-consiliului-fiscal-despre-bugetul-2015-manifestam-rezervele-privire-nivelul-prognozat-incasarilor-unele-cheltuieli-par-subevaluate-investitiile-bazeaza-dublarea-absorbtiei-fondurilor-europene.htm )
Titlul articolului este sugestiv. Execuţia semestrială o aveţi la-ndemînă. Au avut dreptate cei de la CsF să considere prea (chiar exagerat -) optimiste veniturile estimat-prevăzute în buget? Deci: Opinia CsF este confirmată, infirmată, total/ parţial confirmată/ infirmată?
Or fi, nu zic nu, ei acolo la CsF nişte consultanţi fiscali sau alte calităţi autorizate, economişti (chiar şefi şi de bănci) de excepţie, foarte bine pregătiţi. Dar – opinie personală – lipsiţi de orice VIZIUNE A DINAMICII MACROECONOMICE. Şi, cum spunea Pârvan (AOAR) la un post TV acum vreo două zile (citare aprox.): ,,…care n-au tăiat în viaţa lor o factură…” .
Întrebare: Dacă opiniile CsF ar fi contat şi influenţat decizia politică, ar fi fost mai bine, oare?
Ca ,,lectură” vă recomand: http://www.consiliulfiscal.ro/OpinieCFreducereTVAalimente.pdf
P.S. : mi-ar fi fost mult mai uşor să citesc decît să scriu cele de mai sus.
Pentru că, încă, nu mi-a trecut mîncărimea de palme, am să postez cîteva gînduri despre „o Voce a raţiunii economice” care ,,este din ce în ce mai slab auzită în România”. Nedîndu-i numele, înseamnă că nu m-am referit neaparat la o persoană anume (din înţelepciunea unui consilier al Guvernatorului BNR). Şi precizez: cele scrise în continuare sunt păreri personale care nu implică instituţia (cum care?La Familia!). Pentru că, chiar dacă o întreagă echipă de conducere (viceguvernatori, consilieri, membri ai CA, precizez – guvernatorul nu se referise explicit la Codul Fiscal (CdF) acum vreo zece zile) îşi exprimă doar opinii personale (toate convergente), acele poziţii nu sunt poziţia oficială a BNR.
În fine! Să curgă gîndurile!
Lasînd trecutului anumite declaraţii ale ,,Vocii,, cum că impozitele sunt ,,un pic cam prea mari,, (citare aprox. din memorie – cadm) plătind vreo 300.000 lei numai impozit pe profit (cam cu vreun an jumate în urmă, şi da! : cam atunci cînd şi FMI afirma că politica de austeritate nu a fost cea mai nimerită şi nu şi-a atins scopul şi cam pe cînd ,,Vocea,, ne spunea că ,,ne-am împrumutat un pic cam mult,, (cadm) (de la Troică – nota mea) ) în condiţiile în care, ne spune astăzi ,,că s-a optat pentru 16% şi nu pentru 19% ,,în mod eronat, înţeleg eu. Care nu ar fi trebuit să fie atît de mică, dar care e mare cînd plăţeşti impozite. Şi care, mai înţeleg eu, a fost o măsură prociclică. Despre efectele negative ne-a şi vorbit la timpul respectiv. Cum, nu? Şi să mai lăsăm trecutului faptul ca o creştere nesustenabilă (2007-8) pe baza consumului expandat datorită creditului cu buletinul, se datorează lui Tăriceanu (în spaţiul public propagată ideea) care deşi se afla în competenţa sa, nu a emis normativ (de ex.: o circulară) care să înăsprească condiţiile de creditare şi să înăbuşe explozia consumului pe datorie…
Mda…Totuşi să împărtăşim din teoriile/ înţelepciunea Vocii:
,,Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari,,
În principiu e corect. Şi în practică cred că ar fi corect. Oricum în teorie: sigur!
Dar: s-a vorbit mult de modelul polonez. Care nu a înregistrat (singura din UE, dealtfel) scădere economică în criza economică globală recentă. Vezi evoluţie PIB PL aici:
(http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00115&plugin=1 )
Dar care se află într-un continuu DEFICIT EXCESIV de la intrarea în UE (cu excepţia 2007). Vezi aici:
( http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00127&plugin=1 )
,,Pentru mine este alarmant faptul că s-a discutat câteva luni de zile despre acest Cod Fiscal şi nu a intrat nimeni pe site-ul Consiliului Fiscal să vadă ce zice,,
Păi şi Guvernul a prezentat efectele aplicării CdF la lansarea în dezbaterea publică (varianta iniţială – astăzi nu ar mai fi de actualitate, decît punctual ). Chiar mai complex, adică şi cu efecte de runda a-2-a.
( http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=detalii&id=96293 şi o prezentare power point dispărută de pe site – deh: transparenţă pînă la capăt, dar pe care sper şi cred că v-o amintiţi, chiar salvat în PC) Nişte cifre, nu? Cam la fel ca şi opinia CsF. Vocea le-a citit ?
Despre capacitatea şi competenţa CsF în a emite opinii – în comentariul anterior.
,,Politica fiscal bugetară trebuie să fie anticiclică, pentru că în chestiunea asta se ia carnetul. În esenţă, economia are cicluri naturale. Introducerea cotei unice în 2005 a fost o măsură prociclică, mai ales că s-a optat pentru 16% şi nu pe 19%, … O altă politică prociclică a fost cea din 2008, când s-au majorat salariile şi pensiile. Nu trebuie să recidivăm şi a treia oară în 2016,,
Carevasăzică: nu a existat o a treia oară în care în Romănia s-au luat măsuri prociclice. Mda… Creşterea cotelor de contribuţii sociale (februarie 2009), impozitul forfetar (eu unul, personal, am considerat IF un lucru bun şi chiar acceptabil) excluderea unor categorii de cheltuieli deductibile, lărgirea bazei impozabile (modificări CdF iulie 2009 şi iulie 2010), reducerea veniturilor şi majorarea cotei TVA (împotrivă să fi fost, îl ţin minte doar pe Vlădescu care, în semn de apreciere, a fost remaniat în septembrie 2010). Acestea au fost măsuri pro sau anticiclice? Nu-mi aduc aminte vocea Vocii. Păi, de ce? Pentru că primeam ,,marafeţi,,. De la Extern. La BNR. Ca să poată fi retrase capitaluri străine. Şi să ne fie uşor, nouă ăstora de la BNR. Păi, de aia trebuie să ,,nu ne răţoim la creditori,,. Eventual pentru a negocia în linişte nişte linii de credit. ( http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20303663-financial-times-banca-centrala-europeana-creat-linii-secrete-finantare-pentru-bancile-capital-grecesc-din-romania.htm ) Nu ştiu. Poate. Care creditori, ce? Au specialişti şi experţi? Care ce? Ne spuneau (omiteţi ce se desfăşura în România atunci, sigur n-are nici o legătură) în noiembrie 2014 că Ro va înregistra un deficit dublu faţă de cel stabilit prin Pactul de Stab. Şi Coop. Adică 2,8% din PIB. ( http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-18461869-comisia-europeana-previne-guvernul-fara-cresterea-taxelor-sau-reducerea-cheltuielilor-deficitul-urca-2-8-pib.htm ). Şi care, LA NICI O LUNĂ DE ZILE, adică la negocierile privind bugetul 2015, încerca să impună Guvernului un deficit de NUMAI 0,9% din PIB.
(http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-18752639-fmi-cere-guvernului-deficit-bugetar-doar-0-9-din-pib-pentru-2015-valcov-nu-este-acord-considerand-masura-ingenunchia-economia-romaneasca.htm ) Asta deşi Guv-ul mai venise şi cu alte mici ,,pomeni,, precum şi cu TVA redusă la pachetele all-inclusive în turism. Astăzi, ATENŢIE, şi după reducerea TVA LA ALIMENTE ŞI ,,ALTE CELEA,,: CREDITORII NU CONTESTĂ CĂ NE VOM ÎNCADRA ÎN DEFICITUL DE 1,83 CONVENIT PENTRU ANUL ACESTA, ŞI CĂ SINGURA ÎNGRIJORARE O CONSTITUIE CODUL FISCAL CE AR URMA SĂ INTRE ÎN VIGOARE LA 1 ianuarie 2016.
Mai rămîn cîteva de spus, dar mă grăbesc să postez, avînd treabă. Restul: peste cîteva ore.Despre cum, cred eu, politica fiscală poate ,,înghesui,, actul de a ţinti inflaţia şi dă de lucru unora ce au în responsabilitate politicile monetare. Şi vor avea de lucru. Şi nu vor. Că la 12.000 euro pe lună nu se merită efortul…
Stimate
d-le EU-74-RON,
1.Fara indoiala ca o relaxare fiscala profunda ar fi benefica pentru toata lumea, mai ales pentru antreprenori, dar aprofundind lucrurile, constatam ca ea este una aventurista, nesustinuta de realitatile economice din Romania.
a.Comparatia cu Polonia dezvoltata pe temeiul deficitului bugetar este neavenita, deoarece aceasta tara are „economie, industrie si agricultura nationala” in expansiune, avind incasari bugetare capabile sa sustina domeniile bugetare cit si dezvoltarea.Ori la noi nu exista asa ceva, sectoarele bugetare fiind subfinantate.Ca mor 60 de mii de persoane anual din aceasta cauza, ca 4 sute de mii de femei nu pot sa-si trateze o anumita boala, iar daca ai 3 boli, mori cu zile fiindca nu poti suporta costul medicamentelor necompensate, etc. este doar o parte din realitatea sanitara.
b.Refuzul terapiei de soc a privatizarii prin proiectul PDSR -Iliescu, 27 iunie 1992(terapie de soc care a salvat buna parte din industria grea si usoara poloneza privatizata de P.M. Balcerowicz in 1992) a condus la dezintegrarea economica si industriala a Romaniei.In prezent Romania nu mai are „economie si industrie nationala”, iar agricultura este de sec.XVIII.Asa ca PIB-ul este unul falsificat, deoarece cuprinde realizarile firmelor industriale, comerciale si de servicii straine din Romania, care pleaca in tarile de origine ale acestuia.In PIB sint cuprinse diverse aberatii economice, considerate produs economic national, ca de pilda salariile celor 4 milioane de emigranti (multi stabiliti definitiv in alte tari), cele 4 miliarde de Euro trimise in tara – bani care inseamna consum, iar nu dezvoltare.O dezbatere „populara” reala, ar fi posibila numai pe datele economice ale PIN(produs intern net), care este probabil undeva la 50-60 la suta din PIB.
2.Conducerea economica a tarii este una politica-birocratica, guvernele postdecembriste evitind crearea unui „nucleu guvernamental tehnocrat”, premierii si ministrii nu sint tehnocrati, lucru pe care d-l Isarescu nu-l poate afirma public, data fiind functia sa administrativa.
Practic, multi politicieni si in general politicii de virf provin din facultati marginale, au cursuri si doctorate platite, lipsiti cu desavirsire de expertiza in domeniul administrarii economiei nationale, dovada fiind esecul general al natiunii.
Intilnirile si sedintele P.Ministrului au loc pe baza unei liste de probleme facute de sefii de cabinete, fiindca ei nu au calificarea economica necesara, programele de guvernare sint la fel:vom face, vom sprijini, vom avea in vedere, vom sustine, etc. asa ca nu au o baza tehnica/stiintifica de guvernare.Nu exista o ASUMARE politica a dezvoltarii economice, pe baza unui proiect guvernamental, care sa controleze cresterea economica, ea fiind la voia exportului, ploilor de vara si …statisticii.
Nu exista proiecte de lucru la ministere si directii de specialitate, in acest sens un fost ministru al IMM, afirma:”La minister si secretarii de stat am gasit dosare intregi cu „strategii” (teoretice), dar nici un proiect care sa materializeze si sa urmareasca la modul concret rezolvarea problemelor IMM-urilor”!Insasi Premierul Ponta, intr-un acces de nervi (si sinceritate) afirma ca in ministere si administratie nu se face nimic si se dau bani degeaba”.P.Ministrul, partidul de guvernamint si conducerea operativa a economiei nu dispune de nici un „proiect economic” capabil sa ofere o evolutie controlabila a dezvoltarii economice, industriale si a incasarilor bugetare, lipsesc bugetele multianuale, masurile de dezvoltare economica nu exista ca proiect – locul lor fiind tinut de diverse SUROGATE economice, mereu altele.Acestea sint 25 de mii de Euro pentru o ferma la tara, 100 de mii de Euro pentru citeva IMM-uri, reducerea CAS sau TVA (care nu au legatura cu potentialul economic de sustinere), dezvoltarea prin turism, gondole, patinuare, parcuri la tara si alte si alte astfel de surogate.
3.Dezvoltarea economica se face pe credit, Romania inregistrind in trei ani, cresterea cu 3 miliarde de Euro a datoriei externe, uriasa pentru o tara lipsita de „economie si industrie nationala”!
4.Romania lipsita de un „proiect national postaderare”, in baza caruia sa obtina 20 – 30 miliarde de Euro de la UE, ca bani de dezvoltare nereturnabili, nu PLANIFICA nici o crestere economica controlabila (in lipsa de proiecte) incercind „surogatul” diminuarii de taxe si impozite (TVA in cazul de fata), sustinut din motive electorale.Baza tehnica/programatica capabila de a garanta stabilitatea (si cresterea) incasarilor bugetare, este inexistenta.
Cel mai important element negativ de influenta asupra viitorului incasarilor la Buget, este lipsa de 7 ani a investitiilor straine, in special industriale – fiindca investitiile bugetare nu aduc crestere de PIN, fiind facute la interese si dedicatie.
In 2019 se incheie un „ciclu industrial” de dezintegrare a acestui domeniu, din lipsa de investitii.
In mod judicios, analistii se situeaza impotriva relaxarii fiscale prevazuta „electoral”, deoarece in anii ce vin, nu exista fundamentul economic si industrial (national si strain) care sa o sustina, odata ce „fundatia economica” care sint investitiile straine a disparut dupa 2008.
5.Ceeace poate fi totusi de reprosat analistilor (desi constatarile lor sint corecte) este lipsa unui nucleu de cercetare stiintifica asupra dezvoltarii economice, care sa construiasca si impuna Guvernelor postdecembriste, un „proiect de reconstructie economica si industriala” a tarii.(In mod absurd, „proiectul national” devine aderarea la Euro, a unei tari fara economie si industrie nationala!)
In lipsa lui, politica economica nu poate fi realizata dupa indicatii, constatari si dezbateri (cu zecile de-a lungul unui an calendaristic), pe care nu are cine sa le „transforme” la nivelul guvernamental intr-un „proiect de reconstructie economica si industriala.
Dezvoltarea economica este un proces dificil si complex, care trebuie „organizat” la nivel national, avind componenta bugetara, institutionala, administrativa, legislativa, financiara, programatica (a guvernarii), etc., in care zona fiscala si bugetara, este numai una din componente.Ea nu poate singura sa schimbe pozitiv „lumea noastra economica”, in ciuda monedei care se bate continuu pe acest domeniu.
Fara ca ansamblul economic national aratat mai sus sa fie „organizat” riguros, printr-un proiect cuprinzator si coerent, analizele si indicatiile specialistilor in economie nu pot fi luate in considerare, ele fiind „eliminate” de considerente ale economistilor de partid, aflate in afara economiei ca: interesele ideologice, electorale, de imagine politica, etc.
Numai un proiect de „reconstructie economica si industriala”, (asa cum incearca Ungaria sa realizeze, fara a avea insa clara zona stiintifica necesara) poate fi o TEMA de REALA dezbatere nationala, o uriasa si imposibil de refuzat „indicatie” economica, pe care clasa politica in general si cea de la guvernare in special – nu-si poate permite sa o ignore.In rest, elita economistilor din cadrul BNR si nu numai, a pus la dispozitia guvernelor zeci si zeci de analize si recomandari economice, dar in lipsa unui „proiect economic national”, ele nu au greutatea stiintifica capabila sa contrabalanseze analizele si recomandarile „economistilor de partid”, considerati mai buni si mai loiali, decit tehnocratii pe care nu-i intereseaza soarta partidului si alegerilor, decit cea a Romaniei – lucru de neiertat de administratia POLITICA Guvernamentala romaneasca…
Pentru prima data dupa revolutie exista o confruntare majora intre mediul economic si cel bancar. Tot pentru prima data, aparent, guvernul se pozitioneaza in tabara mediului economic.
Practic, modificarile codului fiscal au darul de a deranja sectorul financiar bancar din tara, incapabil sa construiasca afaceri bancare solide si invatati sa crediteze statul si nu economia. Prin urmare „Famiglia” si-a scos la inaintare artileria grea(Isarescu, Dumitru, etc…) astfel incat sa evite pierderea controlului pe care il exercita in acest moment asupra economiei. Nu vei auzi nici o vuvuzea a sectorului bancar vorbind despre evaziunea fiscala sau limitarea si prioritizarea cheltuielilor publice, pe ei ii intereseaza doar ca principalul client(statul roman captiv) sa aiba cat mai multi bani la dispozitie dar si un deficit bugetar cronic astfel incat sa aiba ce finanta comod si fara batai de cap.
@Catalin :
Domnule, admitind ca esti de buna credita si ca nu esti postac guvernamental : nu ai inteles nimic, dar chiar nimic.