Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a avertizat implicit asupra efectelor deciziilor populiste din timpul campaniei electorale şi a amintit că acestea au determinat măsuri coercitive post electotrale.
„Întrebaţi istoria, pentru că am mai trecut prin perioade electorale şi după alegeri s-au luat anumite măsuri. Noi, ca bancă centrală, evităm să facem comentarii”. Cât privește majorările salariale decise de Parlament – „să le vedem promulgate. (…) Să vă uitaţi în istorie, să vedeţi variante de a soluţiona (astfel de probleme -n.r.)”, a declarat joi Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Guvernatorul BNR a evitat să se pronunţe explicit cu privire la impactul pe care îl va avea majorarea salariilor din sectorul public, aprobată în Parlament, asupra macrostabilităţii economice, pe motiv că actul normativ nu este încă promulgat.
Mugur Isărescu a făcut, însă, aluzie la perioada similară din timpul campaniei electorale din 2008, care a fost urmată de măsuri fiscale severe şi de tăieri de salarii.
Bugetul de stat
„Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu. Dar noi, economiştii, discutăm pe bază de cifre, pe care în acest moment nu le avem”, a mai spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul BNR a amânat şi comentariile referitoare la măsurile cuprinse în Codul Fiscal, programate să intre în vigoare la începutul anului viitor, respectiv reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei la carburanţi. O eventuală amânare a aplicării acestor măsuri ar avea la bază decizii politice, pe care BNR nu are cum să le anticipeze, a spus guvernatorul.
Totuşi, în opinia BNR, incertitudinile cu privire la construcţia bugetului pe anul 2017, determinate inclusiv de actele legislative adoptate sau aflate în diferite stadii ale procesului de adoptare de către Parlament, reprezintă riscuri în sensul creşterii preţurilor de consum în perioada următoare, în timp ce contextul extern şi preţurile materiilor prime şi cele administrate vor trage inflaţia în jos.
„În ceea ce priveşte conduita politicii fiscale şi cea a veniturilor, execuţia bugetară până acum este pozitivă, dar există posibilitatea ca execuţia bugetară din cursul anului curent să difere de cea presupusă în scenariul de bază”, a explicat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Inflaţia
Pe de altă parte, în sensul scăderii preţurilor vor acţiona evoluţia preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale (alimentare, energetice) şi dinamica preţurilor administrate, condiţionată de informaţiile disponibile, respectiv incertitudinile privind magnitudinea creşterilor preţurilor gazelor naturale şi ale tarifelor la energie electrică, dar şi extinderea cotei reduse a TVA la preţurile energiei electrice şi gazelor naturale.
În acelaşi sens, de temperare a inflaţiei, vor acţiona şi factorii externi. „Până acum, ţările din zona emergentă a Europei, grupă în care intrăm şi noi, au fost văzute bine de către investitorii străini. Nu sunt ţări de refugiu, precum Elveţia, dar sunt ţări privite cu ochi buni de investitori. Aici este important, mai puţin noi, mai puţin daecât polonezii, desigur, mai puţin decât ungurii, depindem de sentimentul investitorilor străini cel puţin pe partea de deţineri de titluri de stat de către nerezidenţi. Schimbarea sentimentului aici, când ai miliarde de lei în titluri deţinute de către investitorii străini (…) dacă apare un debalans pe termen scurt, se poate schimba extrem de brusc, în zile sau uneori chiar ore, raportul cerere-ofertă pe piaţa valutară cu impact asupra cursului”, a subliniat Mugur Isărescu.
În strategia monetară a BNR creşterea preţurilor poate fi benefică pentru relansarea economică, având în vedere că pentru acest an este prognozat un indice de inflaţie negativ (-0,4%) – un indiciu de stagnare economică, mai degrabă. Pe de altă parte, o creştere a inflaţiei bazată pe consum nu este suficientă pentru o creştere economică sustenabilă
Consumul, piaţa forţei de muncă
Guvernatorul BNR a remarcat faptul că „nu prea mai există forţa de muncă şi lucrul acesta îl observam şi din discuţiile cu antreprenorii români. Cererea de forţa de munca devine o problema, iar oferta este în alte domenii decât cele în care este nevoie în economie”.
„Ne-am grăbit să stimulăm consumul şi mai degrabă am creat locuri de muncă în alte ţări. Importurile cresc mult mai rapid decat exporturile, dar ar fi fost mai bine daca era stimulată creşterea producţiei interne. Şi stimularea asta nu se face doar prin vorbe”, a mai spus Mugur Isarescu.
Totodată, „șomajul nu se suprapune grografic cu cererea de forță de muncă și nici structural cu ce vor antreprenorii și piața”, a mai constatat guvernatorul BNR.
În urmă cu două zile, premierul Dacian Cioloş a acuzat abordarea populistă şi electorală a politicii salariale, promovată de Parlament, care riscă să pună în pericol adoptarea de către viitorul guvern şi de viitorul Parlament a unei legi a salarizării unitare.
„Practic, o abordare populistă, electorală a politicii salariale, fără o analiză în spate şi fără o dezbatere publică pe acest subiect, riscă din nou, aşa cum s-a mai întâmplat, să pună în pericol pentru Guvernul şi Parlamentul care vin, oricare ar fi, să adopte şi să aplice o politică a salarizării unitare, care să pună pe baze sănătoase întreg sistemul de salarizare”, a spus Cioloş, referitor la legea de modificare a OUG 20 de către Parlament prin care s-au votat majorări salariale în Educaţie şi Sănătate
