luni

22 aprilie, 2024

15 februarie, 2024

BNR a ajustat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 la 4,7%, de la 4,8% anterior, în timp ce pentru anul 2025 banca centrală vede o inflaţie de 3,5%.

Asta după ce inflația anuală a accelerat în ianuarie, la 7,41% de la 6,61% în decembrie, în principal din cauza creșterii impozitelor indirecte și a prețurilor administrate majorate. Inflația de bază în ianuarie (exceptând prețurile volatile) a scăzut cu 0,2 puncte procentuale până la 8,2%.

Rata anuală a inflaţiei IPC se va menţine pe o traiectorie generală de scădere (cu o întrerupere temporară în ianuarie), însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului 2025, potrivit prezentării guvernatorului BNR. Creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei IPC în luna ianuarie este asociată majorării unor impozite indirecte (TVA, accize − impact estimat de 0,7 pp).


Mai jos, cifrele oficiale prezentate de BNR, iar la final principalele declarații ale guvernatorului Mugur Isarescu:

Traiectoria prognozată a inflaţiei a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, ca urmare a evoluţiilor mai favorabile ale preţurilor alimentelor, inclusiv cele incluse în coşul inflaţiei de bază, şi ale celor ale combustibililor din perioada recentă.

Iar revenirea inflaţiei în intervalul ţintei (2,5% ±1 punct procentual), însă la limita superioară a acestuia (3,5%), este previzionată pentru orizontul prognozei, T4/2025, după cum a declarat guvernatorul BNR.

Principalul determinant al evoluţiei ratei anuale a inflaţiei IPC va rămâne indicele CORE2 ajustat.

(Citiți și: ”Creșterea taxelor și accizelor a dus inflaţia anuală la 7,4% în ianuarie, de la 6,6% în decembrie”)


Rata anuală a inflaţiei de bază va urma o traiectorie continuu descendentă, valorile previzionate menţinându-se la niveluri superioare celor ale ratei anuale a inflaţiei IPC, a spus Isărescu.

Revenirea consumului privat ca motor al creșterii economice

În 2023, formarea brută de capital fix și-a continuat creșterea, atingând în T3/2023 un ritm de aproape 12%, mult peste creșterea PIB de 2% pentru întregul an. Rezultat al absorbției în cadrul financiar 2014-2020 aflat la final de aproximativ 20% din totalul alocărilor. În plus au fost fondurile din exercițiul financiar 2021-2027, și programul „Next Generation EU”

Altă sursă de finațare au continuat să fie investițiile străine directe (ISD) însă pe teremen mediu vor fi afectate de încetinirea activității economice pe plan intern la care se adaugă incertitudinea percepută de investitori.

Concluzia e că pe măsură ce se reface și consolidează puterea de cumpărare a populației, consumul privat va redeveni principalul motor al creșterii economice.

Pentru revenirea consumului e nevoie de creșterea venitului real disponibil al gospodăriilor, continuarea dezinflației, creșteri salariale în sectorul public și privat (inclusiv majorări ale salariului minim), creșteri ample ale transferurilor sociale, în special a pensiilor.

Scade deficitul de cont curent

Deficitul contului curent a atins maximul la finele anului 2022 (9,2% din PIB), pentru ca în 2023 să fie mai mic cu 2 pp.

„Noi reduceri ale deficitului comercial vor fi favorizate de reluarea dinamismului economiilor partenerilor din Europa. În schimb, preconizarea unei corecții doar graduale a deficitului bugetar excesiv pe parcursul următorilor ani este de natură să împiedice o ajustare mai consistentă a deficitului extern.

În plus, întârzierile în realizarea ajustărilor care să permită readucerea deficitului în țintele stabilite cu Comisia Europeană ar putea să determine inclusiv o diminuare a alocărilor de fonduri „Next Generation EU”, putând majora, pe această cale, necesarul de finanțare a deficitului de cont curent”, a spus guvernatorul BNR.

Reducerea dobânzii-cheie

Mugur Isărescu a spus în conferința de presă în care a prezentat primul Raport asupra inflației din acest an, că s-a discutat în Consiliul de Administrație al BNR un posibil calendar de reducere a dobânzilor și că este pregătit să taie ratele după minim două luni în care indicatoririi macroeconomici arată o tendință ireversibilă de scădere a inflației, după puseul inflaționist din ianuarie. Aceasta ar însemna că prima decizie de relaxare a politicii monetare ar putea avea loc în luna mai.

Principalele declarații ale guvernatorului BNR privind politica monetară:

  • Consiliul a discutat despre un posibil calendar pentru reducerea dobânzilor;

  • Cel puțin două luni de scădere a inflației care să arate o tendință clară față de puseul din ianuarie pentru decizia de a reduce ratele dobânzilor, reamintind că inflația lunară este anunțată de INS în a doua săptămână a lunii următoare;

  • Rata dobânzii la facilitatea de depozit, de 6,00% în prezent, este rata relevantă atunci când se compară nivelul ratei dobânzii cu ratele cheie ale băncilor centrale similare, deoarece acesta este instrumentul prin care BNR elimină surplusul de lichiditate din piață

  • Lichiditatea nu este sterilizată la nivelul dobânzii-cheie pentru a descuraja tranzacțiile speculative, deși subiectul a fost amplu dezbătut în Consiliul BNR;

  • Surplusul de lichiditate este probabil să persiste un timp mai îndelungat;

  • România nu își poate permite aprecierea leului din cauza deficitului mare de cont curent și se va interveni pentru a reduce presiunile de apreciere a leului provocate de intrările masive de valută;

  • BNR a susținut leul în contextul unui context geopolitic tensionat, având în vedere rolul cursului de schimb ca indicator al încrederii consumatorilor;

  • BNR își calibrează politica monetară pentru a evita recesiunea care ar putea agrava situația fiscală deja fragilă;

  • Banca centrală are încredere în proiecția sa de prognoză pentru inflației.

Concluzii din Raportul asupra inflației:

  • Probablitatea ca România să intre în recesiune în 2024 este minimă;
  • Ciclul de reduceri al dobânzii de politică monetară va demara cel mai probabil în luna mai;
  • Cursul de schimb va rămâne relativ stabil până la finele anului, deprecierea fiind sub controlul băncii centrale;
  • Prețurile vor continua să crească și în 2024 dar într-un ritm mai redus decât ca în 2023.

***

(Citiți și: ”Inflația 2023 în UE. România pe podium – o comparație severă cu structura inflației din zona euro”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. „Rata anuală a inflaţiei de bază va urma o traiectorie continuu descendentă”.
    Să întreb și eu ca Parizianu lui Marin Preda: „pe ce te bazezi?”
    😵
    „consumul privat va redeveni principalul motor al creșterii economice.”
    Dar unde este industria, principalul motor al dezvoltarii economice?
    Românii raman consumatori!
    😠
    Minunat!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. „Rata anuală a inflaţiei de bază va urma o traiectorie continuu descendentă”.
    Să întreb și eu ca Parizianu lui Marin Preda: „pe ce te bazezi?”
    😵
    „consumul privat va redeveni principalul motor al creșterii economice.”
    Dar unde este industria, principalul motor al dezvoltarii economice?
    Românii raman consumatori!
    😠
    Minunat!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: