17 ianuarie, 2024

Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 3,4% la finele anului 2023, după o creștere de la 3,1 în noiembrie. Cifra se datorează, însă, efectului de bază – o scăderea este puternică însă față de anul 2022 când rata inflației a fost 10,4%, conform datelor Eurostat.

Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 2,9% în decembrie 2023, în creștere de la 2,4% în noiembrie. Cu un an mai devreme, rata era de 9,2%.

Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Danemarca (0,4%), Italia și Belgia (ambele 0,5%).

România a avut a doua cea mai mare inflație din UE în în 2023, de 7%, după Cehia cu 7,6% și înaintea Slovaciei 6,6%.

Trebuie specificat că este vorba de Indicele Armonizat al Prețurilor de consum (IAPC). Eurostat ia în calcul Indicii Armonizați ai Prețurilor de consum (IAPC) care sunt destinați comparărilor internaționale ale inflației. IAPC sunt utilizați pentru evaluarea criteriului de convergență inflație și de Banca Centrală Europeană pentru evaluarea stabilității prețurilor, în scopul elaborării politicilor monetare.

Comparativ cu noiembrie, inflația anuală a scăzut în cincisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în unsprezece.

Structura inflației în România – specificul unei țări sărace:

Diferențele între ponderea componentelor în zona euro și România care contibuie la stabilirea IAPC explică și creșterea prețurilor mai accentuată în România și în general în statele din Europa Centrală și de Est și cele 20 de țări care folosesc moneda comună.

De altfel, aceste diferențe reflecă structura coșului de consum al gospodăriilor între țările membre UE. Prețurile produselor alimentare, care contează pentru 40% din coșul de consum sunt volatile, influențând mai mult în România inflația generală decât în zona euro.

Structura inflației în zona euro

Fiecare dintre componentele principale contribuie în diferite grade la inflația generală din zona euro. În ceea ce privește ponderile pentru 2023, pentru IAPC general, serviciile reprezintă cea mai mare componentă, reprezentând aproximativ 43,5 % din cheltuielile din consumul final al gospodăriilor din zona euro. Este urmată de bunurile industriale neenergetice cu aproximativ 26,3 %.

Alimentele, alcoolul și tutunul și energia reprezintă aproximativ 20,0 % și, respectiv, 10,2 %. Împreună, acestea reprezintă mai puțin de o treime din cheltuielile zonei euro, dar pot avea un impact semnificativ asupra inflației totale, deoarece prețurile lor tind să fluctueze semnificativ mai mult decât celelalte componente”.

Acest lucru se vede în faptul că în luna decembrie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,74 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+1,21 pp), bunuri industriale non-energetice (+0,66 pp) și energie (-0,68 pp).

Situația pe statele UE – România, a doua cea mai mare inflație

Economiile din Europa Centrală și de Est au contribuit la creșterea inflației în zona euro, care a fost în decembrie 3,4%, față de 2,9% în zona euro. De altfel, statele care au avut anul trecut o inflație de peste 5% sunt toate din ECE, cu o singură excepție (Austria 5,7%):