Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu dorește să comenteze modificările fiscale discutate în spațiul public pentru că, în acest moment, nu există o propunere oficială.
În principiu însă, guvernatorul a anunțat miercuri că sprijină ”un program al guvernului de ajustare fiscală și de consolidare fiscală”, mai ales că majorarea impozitelor pe venit, de exemplu, nu generează presiuni inflaționiste.
Mugur Isărescu este de acord și cu eliminarea facilităților fiscale, care, menținute o perioadă îndelungată, ”devin rente care distorsionează piața”.
Mugur Isărescu: ”Mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu impozite, dar trebuie să plătească toată lumea”
Guvernatorul BNR a prezentat miercuri Raportul trimestrial asupra inflaţiei, insistând că acesta ”nu conține nicio atenționare la adresa guvernului”.
”Am vorbit de incertitudini la adresa prognozei, a acestui scenariu de bază. Nu am avertizat că dacă guvernul majorează impozitele crește inflația, nici nu e adevărat pentru orice impozite. Scenariul de bază se face cu datele certe pe care le avem. Asta am inclus în comunicat. Nu e nicio atenționare a guvernului. Să nu facem știri din știri! ”, a afirmat guvernatorul Isărescu.
La nivel de principii, Mugur Isărescu a afirmat că ”mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu impozite, dar trebuie să plătească toată lumea”.
Guvernatorul BNR înțelege și de ce negocierile politice durează. ”Se negociază greu pentru că fiecare are electoratul său. Nu spun că se va negocia ușor”, a afirmat guvernatorul.
”Treptat trebuie să renunțăm la privilegii fiscale, trebuie negociat și găsită o soluție”
“Sprijinim un program al guvernului de ajustare fiscală și de consolidare fiscală. Cum va ieși el – e atributul guvernului, el are politica fiscală, noi vom lucra cu el. Nu vrem să creăm încă un tărăboi, nu avem în față decizii tehnice. Avem un raport al Băncii Mondiale, al FMI, avem discuții cu UE, decizia e politică, nu tehnică. Guvernul trebuie să facă ajustare fiscală, dar și să asigure stabilitate politică și coeziune socială.
Mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu impozite, dar trebuie să plătească toată lumea. Privilegiile fiscale, dacă sunt cu un scop bine țintit, sunt pentru 1, 2, 3, 5 ani. Când depășești 15 ani nu mai sunt privilegii, devin rente. Rente care distorsionează piața și creează și probleme în ceea ce privește solidaritatea și coeziunea. Unii vor chiar rente viagere. Nu e vorba să împovărăm prea mult, dar treptat trebuie să renunțăm la privilegii fiscale. Trebuie negociat și găsită o soluție. Vom coborî dobânzile în măsura în care vedem că inflația vine în mod clar în jos sub rata de politică monetară. Anul acesta exclus”, a precizat Mugur Isărescu.
”Problema României este mult mai serioasă din punct de vedere fiscal decât se discută pe bucățele”
Tot legat de dezbaterea la zi privind problemele bugetare ale statului, guvernatorul BNR a reamintit de problema veniturilor bugetare.
”Dacă dorim ca totul să funcționeze cum trebuie, nu trebuie să le tot răscolim în fiecare zi cu reforme. E o treabă grea. Eu am făcut o reformă în anul 2000 și știu cum e. Problema României este mult mai serioasă din punct de vedere fiscal decât se discută pe bucățele.
Se spune „Vrem o țară ca afară”. Vrem servicii publice de calitate: autostrăzi, școli, spitale și sănătate de calitate. Dacă aduni toate aceste cerințe ajungi la 40-50% din PIB. Eram premier, stăteam la masă tot într-un guvern de coaliție și cererile erau de 40% din PIB.
Trebuia să rezolv problema: 40% să rezolv cu venituri de numai 32%. Acum sunt cereri de mai mult de 40% și vrem să le acoperim cu 27% din venituri? Treabă grea.”
Raportul asupra inflației: Este exclusă scăderea dobânzii anul acesta, să ne pregătim de o inflație corelată cu creșterea costurilor salariale
În debutul conferinței organizate la BNR, Mugur Isărescu a revenit cu câteva date și explicații pe marginea Raportului asupra inflației.
” Vom coborî dobânzile în măsura în care vedem că inflația vine în mod clar în jos sub rata de politică monetară. Anul acesta exclus” – a declarat guvernatorul.
Principalele mesaje:
- Rata anuală a inflației și-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale a indicelului CORE2. Determinanții principali: dezinflația la nivelul grupului bunurilor energetice, corecții la materiile prime, acordul de a reduce prețul de consum al laptelui, temperarea așteptărilor inflației operatorilor economici. În sens opus: crește costul cu forța de muncă, tendința ascendentă a prețului de import.
- Ne menținem pe cea mai bună poziție la nivel regional din perspectiva ratei inflației, la evoluția anuală. Sunt opt țări cu inflație mai mare. Dezinflația a fost mai puternică în Croația și Bulgaria
- Avem evoluții negative la combustibili, descreștere a prețurilor. Prețurile la pompă sunt rezonabile comparativ cu ce am avut anul trecut
- Cotațiile materiilor prime și-au continuat corecția, cu beneficii pe lanțurile de aprovizionare.
- Inflația în Europa a venit în jos datorită cotațiilor principalelor materii prime
- După ce ne-am speriat anul trecut din cauza prețurilor producției industriale care crescuseră foarte mult, acestea au venit în jos
- Scăderea variației inflației de bază a fost determinată de evoluția prețurilor alimentare, care s-au atenuat
- Atrag atenția asupra inflației serviciilor de piață. Un mesaj al unui specialist de la FMI a fost să ne pregătim de o inflație corelată cu creșterea costurilor salariale.
- Pe fondul creșterii costurilor cu forța de muncă, este posibil ca în perioada următoare inflația mai ridicată din România să fie determinată parțial și de sectorul serviciilor.
- Așteptările operatorilor economici și analiștilor bancari au venit sensibil în jos. Noi am fi dorit ca anticipațiile să scadă mai puternic, dar totuși avem o detensionare al nivelul anticipațiilor inflaționiste.
- Avem temperare a creșterii economice. Ne ajută. E greu să dai inflația în jos și să nu creezi recesiune. e un balans dificil de realizat, am reușit până acum.
- Observăm atenuarea consumului populației. Depozitele au crescut. consum mai mic, economisiri mai mari – ne ajută în ceea ce privește temperarea inflației, dar să vedem care sunt factorii care vor contribui la creșterea economică, de care țara are nevoie. Parcursul investițiilor e important.
- Atragerea banilor europeni e esențială, ne ajută și din punct de vedere a inflației și a finanțării deficitului de cont curent și pentru creșterea economică.
- Cursul de schimb ne ajută de asemenea în temperarea inflației și în stabilitatea financiară.
- Prima de risc a României e cea mai înaltă. Nu are nimeni nimic cu România, e vorba de deficitele gemene (deficite bugetare şi ale balanţei comerciale), ambele printre cele mai mari din Europa. Așa ne văd investitorii străini.
- Activitatea de creditare s-a temperat, pe fondul majorării dobânzilor. Avem o transmitere relativ bună a politicii monetare.
- Prognoza noastră: nu avem mari modificări în ceea ce privește factorii externi. În linii mari, inflația continuă să scadă. Scenariul de bază a fost construit pe baza legislației de bază, în vigoare la data prognozei. Scenariul de bază se face cu datele certe pe care le avem. Asta am inclus în comunicat. Nu e nicio atenționare a guvernului. Să nu facem știri din știri! Am vorbit de incertitudini la adresa prognozei, a acestui scenariu de bază. Nu am avertizat că dacă guvernul majorează impozitele crește inflația, nici nu e adevărat pentru orice impozite. Majorarea impozitelor pe venit de exemplu ar avea efect contrar, ea duce la scăderea cererii agregate, oamenii câștigă mai puțin și s-ar putea ca în funcție de cererea și oferta agregată chiar să scadă prețurile dacă majorezi impozitele pe venit. Incertitudinile fac ca prognoza noastră de inflație să poată să se schimbe, poate să sufere și în sus și în jos. Avem această prognoză, în intervalul de incertitudine.
- Pentru prima dată sectorul energetic e prognozat negativ.
- Prognoza arată că și inflația CORE2 se duce spre ținta noastră
- Riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației: mediul extern poate să ne influențeze și în sus și în jos. Am menținut rata dobânzii de politică monetară la 7%, avem această abordare strategică – păstrarea ratei înalte a dobânzii de politică monetară pe o perioadă mai lungă până când devine cert că inflația coboară sub 7%.
***
