Mugur Isărescu: Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au slabe cunoștințe în domeniul financiar

Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financiar, afirmă guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Șeful Băncii Naționale mai susține că, pentru o funcţionare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime, care să-i permită să-şi gestioneze banii şi riscurile asociate în mod responsabil.

„Sunt preocupări continue dedicate acestui subiect: educaţia financiară. De data asta, punctul de pornire îl constituie însă o serie de studii recente despre nivelul de educaţie financiară a adulţilor din România”, a declarat Mugur Isărescu luni, la o conferință de specialitate, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, cercetările efectuate pe plan naţional, pe baza unor metodologii bine stabilite, dar şi a unor eşantioane care să asigure reprezentativitatea corespunzătoare, „nu arată deloc bine”.

„Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financiar. Este însă cunoscut că, pentru o funcţionare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime, care să-i permită să-şi gestioneze banii şi riscurile asociate în mod responsabil, să cunoască modul de funcţionare a economiei în general şi a economiei naţionale, economiei de piaţă, în special”, a mai arătat guvernatorul BNR.

„Suntem direct interesaţi de folosire a oricărui instrument ce poate dezvolta atitudini şi comportamente sănătoase din punct de vedere economic”

În ceea ce priveşte rolul educaţiei financiare din perspectiva BNR, Mugur Isărescu a subliniat necesitatea înţelegerii unor concepte economice importante pentru fiecare cetăţean activ, precum mecanismul inflaţiei sau procesul de formare a dobânzilor, sunt o ţintă intrinsecă a educaţiei financiare.

„Acum, câteva cuvinte despre cum vedem noi la Banca Naţională rolul educaţiei financiare. Înţelegerea unor concepte economice importante pentru fiecare cetăţean activ, precum mecanismul inflaţiei, ca să dau un exemplu sau procesul – că este un adevărat proces de formare a dobânzilor, nu le scoate nimeni din coş – sunt o ţintă intrinsecă a educaţiei financiare din punctul nostru de vedere. Educaţia financiară devine pentru banca centrală – şi nu numai la noi, la orice bancă centrală – un element complementar al politicilor de reglementare şi supraveghere şi chiar al stabilităţii financiare. Aşadar, suntem direct interesaţi de creşterea nivelului de cunoştinţe în rândul publicului adult, dar nu numai – şi de folosire a oricărui instrument ce poate dezvolta atitudini şi comportamente sănătoase din punct de vedere economic în rândul populaţiei şi, în special, în rândul tinerei generaţii”, a mai spus Isărescu.

Programe de educaţie financiară

El a menţionat că Banca Naţională s-a ocupat de educaţia financiară încă din 1991, odată cu promulgarea primelor legi bancare, cu mult înainte ca aceasta să fie un subiect de interes atât pentru autorităţi cât şi pentru public. „Fie că sunt dezbateri, conferinţe, simpozioane, colocvii pe diverse teme, volume cu teme economice şi nu numai apărute în colecţia Băncii Naţionale a României, fie că specialiştii băncii centrale au ieşiri publice sau semnează articole de autor, toate au nu doar un rol informativ, ci şi în mod explicit un rol educativ. Practic, legile bancare ne-au obligat la acest lucru”, a punctat guvernatorul BNR.

„În anul 1991 am înfiinţat şi am dezvoltat ulterior Institutul Bancar Român. Din 1993, organizăm an de an simpozionul de cultură, civilizaţie bancară şi educaţie financiară. Am iniţiat programe ample care de-a lungul timpului au devenit repere pentru publicul căruia ne adresăm. (…) Cel mai nou proiect pe care Banca Naţională l-a lansat şi-l va coordona la nivel naţional, Antreprenoriat de Top, are ca obiectiv creşterea nivelului de educaţie economică şi financiară a antreprenorilor. Proiectul este un efort comun al sistemului financiar, al mediului academic, al autorităţilor şi al mediului de afaceri”, a adăugat Mugur Isărescu.

„Nu este suficient”

Guvernatorul BNR a făcut referire şi la „resursele educaţional-publice” ale BNR, care se regăsesc pe website-ul oficial, comunicate oficiale, rapoarte, sinteze, indicatori statistici, buletine, pachete de informaţii, dar şi filme de animaţie, aplicaţie pentru dispozitive mobile, un joc de educaţie financiară şi o platformă de tip bibliotecă virtuală pentru elevi şi profesori.

„Pe toate aceste canale, mesajul Băncii Naţionale a României a ajuns la aproximativ, din datele noastre, 500.000 de participanţi. Ei au fost ulterior, alături de noi, în programele derulate şi au dus mai departe efortul de educaţie financiară. «Train The Trainers», cum se obişnuieşte, am educat viitorii educatori. Este acest lucru suficient? Şi nu este o întrebare retorică. Din demersurile sociologice rezultă că nu este suficient. ” a completat guvernatorul BNR.

***