Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a reluat marți avertismentele privind adoptarea monedei unice europene fără ca economia şi societatea să fie corespunzător pregătită, la un eveniment al Academiei Române, la care premierul Viorica Dăncilă a susţinut aderarea în 2024.
„Trebuie să fim conştienţi cu toţii că aderarea la zona euro nu este un panaceu, nu rezolvă automat problemele unei economii, ba poate chiar să le agraveze, ci este o etapă a procesului de convergenţă, iar pentru derularea adecvată a acestuia sunt extrem de importante coerenţa şi sustenabilitatea politicilor economice”, a avertizat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul BNR a mai atras atenția că „Indiferent de progresele realizate deja, sau care vor fi consemnate în economia românească în perioada următoare, trebuie urmărit şi ce se întâmplă în Europa, şi în special ce se întâmplă în zona euro, care trece printr-un proces de ameliorare – poate nu e cuvântul cel mai bun – şi de consolidare a cadrului de guvernanţă”.
Cu aceeași ocazie, premierul Viorica Dăncilă a prezentat Planul național de adoptare a euro, prin care Guvernul a stabilit ca țintă anul 2024, chiar dacă Comisia Națională de fundamentare în materie propusese anterior ca obiectiv mai realist perioada 2024 – 2026.
Data-țintă „este rezonabilă şi realizabilă, dar pe marginea căreia se mai poate discuta, în funcţie de evoluţiile complete din perioada următoare”, a spus guvernatorul BNR, repetând că nu trebuie imitat exemplul Bulgariei, ale cărei condiţii monetare şi economice diferă faţă de cele ale României.
„Trebuie remarcat că până în prezent au intrat în zona euro mai degrabă ţările cu economii de dimensiuni reduse, în timp ce economiile mai mari, precum Ungaria, Cehia şi Polonia, tind să trateze acest proces cu prudenţă sporită, ba chiar cu reticenţă în cadrul stabilirii nivelului optim de convergenţă reală la momentul adoptării euro”, a spus Mugur Isărescu.
Atingerea unui anumit grad de convergenţă este cu atât mai importantă cu cât, dimpotrivă, „zona euro s-a dovedit a nu fi un club de convergenţă”, iar România are probleme cu decalajele de dezvoltare regională.
Membrii actuali ai Zonei Euro „nu şi-au îmbunătăţit neapărat nivelul de convergenţă reală după adoptarea euro. Nu trebuie să ignorăm nici problematica disparităţilor regionale: în timp ce convergenţa reală a României a avansat substanţial, decalajele dintre zonele sale de dezvoltare au rămas importante sau chiar s-au adâncit în timp. S-a întâmplat astfel ca urmare a ritmurilor diferite de convergenţă reală, care au condus la apariţia unor poli de competitivitate regională, o dată cu cronicizarea unor zone de sărăcie. O adoptare cu succes a monedei unice reclamă acţiuni concrete şi eficiente în sensul ameliorării acestei situaţii”, a apreciat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR nu a scăpat ocazia de a repeta, în context, o butadă lansată în urmă cu o lună, care spune că adoptarea euro „nu e pentru cine se nimereşte, ci pentru cine se pregăteşte”.
