Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Mugur Isărescu – Adoptarea Euro: Atenție la viteză! La viteză prea mare, derapajele sunt mai periculoase

de Vladimir Ionescu , 22.11.2018

Câtă vreme există încă polemici privind nivelul optim de convergenţă reală cu Zona Euro, menținerea procesului „pe direcţia bună” este mai importantă decât creşterea vitezei, în opinia guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu.

„Dacă nivelul optim al convergenţei reale pentru asigurarea succesului aderării la zona euro este încă subiect de controverse, menţinerea convergenţei pe direcţia cea bună precum şi sustenabilitatea sa sunt în viziunea mea chiar mai importante ca nivelul acesteia”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a pledat pentru o dozare a eforturilor de realizare a convergenţei ca într-o cursă de maraton şi nu de sprint, făcând aluzie la creşterea economică record rapidă din ultima perioadă, care însă ar putea avea efecte negativă de lungă durată.

„Trebuie să ne dozăm bine eforturile. Convergenţa nu este un sprint de 100 de metri, este un maraton de câteva decenii şi dacă vrem ca această ţară să nu mai păţească ce a păţit în diverse cicluri, adică după ce i-am tot depăşit pe alţii să ne pomenim că suntem mai în coadă la nivelul istoriei, trebuie să ne gândim la acest maraton. El trebuie pregătit. Ne trebuie rezistenţă şi curaj, într-adevăr. În primul rând rezistenţă, răbdare”, a spus Mugur Isărescu.

Nu a fost singura metaforă folosită de guvernagor:

  • „Pentru a nu deraia, procesul de recuperare a decalajelor trebuie să se desfăşoare într-un ritm adecvat” (…) Forţarea convergenţei ca şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive”.
  • „Atenţie la viteză, dar atenţie şi la posibilitatea unor derapaje. Derapajele sunt mai periculoase. Mergi prea repede şi suferi un accident, ca să fac o comparaţie cu maşina”.

Ce a mai spus guvernatorul BNR:

  • Bunăstarea a crescut în ultima perioadă, însă preocuparea pentru menţinerea câştigurilor obţinute ne îndreptăţeşte să ne dorim pe viitor o activitate investiţională mai efervescentă, care să susţină potenţialul de producţie, astfel încât dezvoltarea economică să nu provoace amplificarea dezechilibrelor macroeconomice.
  • Dezvoltarea ţării e cam ca o blană de leopard. Bucureştiul are un PIB pe locuitor cât al Lisabonei, apropiat de cel al Berlinului. Dacă l-am decupa aşa cu sectorul Ilfov, mâine l-am introduce în Zona Euro fără nicio problemă. Numai că la 60 de km de Bucureşti sunt vestitele sate… Las Fierbinţi şi altele, nu, până la Slobozia, unde sărăcia e cam cruntă şi nu poţi să decupezi Bucureştiul.
  • De multe ori am avut ritmuri de creştere peste media europeană şi după vreo 40 de ani ne pomeneam că suntem mai în coadă decât media europeană pentru că prăbuşirile în această ţară au fost foarte puternice.
  • România au avut loc progrese considerabile în planul convergenţei reale, consemnându-se o majorare semnificativă a nivelului PIB/locuitor raportat la media zonei euro (pe baza PPS – standardul puterii de cumpărare), de la 31,7 % în anul 2005 la 58,6% în anul 2017.
  • Ţările din regiune au înregistrat o tendinţă similară, acelaşi indicator majorându-se în Bulgaria de la aproximativ 33% la 47%, iar în Cehia, Ungaria şi Polonia, care au pornit de la un nivel mai avansat, creşterile indicatorului au variat între 9 şi 20 de puncte procentuale în intervalul 2005-2017.
  • A fost o avalanşă începând cu anul trecut: S-a majorat preţul la energie, la gaze, la tutun. Toate fuseseră amânate datorită ciclului electoral. S-au făcut anul trecut şi s-a ajuns la 5% inflație. Trece acest să-i zic “şoc” de pe partea ofertei, îi spunem noi, şi inflaţia vine uşor, uşor spre 3%.
  • Nu va coborî prea mult şi nici nu putem să coborâm prea mult pentru că există un efect Balassa-Samuelson. Într-o ţară care e în acest catching up şi fugim ca să prindem pe alţii din urmă inflaţia se spune în engleză “the inflation is built in”.
  • Industria trece prin schimbări substanțiale față de perioada precriză. Era angajatorul dominant din economie, având 40 % din totalul angajaților și iată că circa 10 ani mai târziu industria a ajuns pe locul secund, după servicii, comprimându-se până la 30%.
  • Sectoarele care și-au majorat contribuția la ocuparea forței de muncă față de perioada precriză au fost industria auto și ramurile conexe (care au ajuns să angajeze un sfert din personalul total din industrie).
  • Dacă ne uităm la vecini sau la vecinii vecinilor, vedem că și la aceștia a existat o ascensiune a sectorului auto și a sateliților aferenți (s-a întâmplat astfel în Cehia, Ungaria sau Slovacia).
  • Având în vedere potențialul României în acest domeniu, devine clar că potențialul de dezvoltare a industriei alimentare este amplu.
  • La polul opus se plasează industria ușoară, al cărei personal aproape s-a înjumătățit, până la 200 de mii de angajați. În cazul acestui sector, nu putem face însă abstracție de tendințele globale, firmele migrând către est în cursa pentru reducerea costurilor.
  • Investiții străine directe sunt încă orientate spre industrie, în care au fost atrase, până în 2017 inclusiv, peste 30 miliarde euro (ceva mai puțin de jumătate din total). Datele privind stocul investițiilor străine directe în anul 2017 confirmă că o bună parte a acestor resurse au avut ca destinație industria auto (17 % din fluxurile captate de industria românească), dar și ramurile conexe.
  • O latură importantă din care poate fi privită reorganizarea industriei românești este legată de conținutul tehnologic. Înlocuirea liderului din perioada precriză (industria ușoară), cu fabricarea autovehiculelor și a produselor asociate, conduce la o creștere graduală a conținutului tehnologic, evoluție care se încadrează în tendințele regionale actuale.
  • Schimbarea are efecte și asupra oamenilor: gradul mai ridicat de specializare solicitat în industria auto, cu transferabilitate către alte domenii, îi poate face pe angajați să fie mai bine pregătiți în fața fenomenului global al digitalizării.
  • Totodată, proeminența sectorului IT&C ne îndreptățește la rândul ei să credem că deținem potențialul de a ne încadra în tendința globală a digitalizării. Bineînțeles, calea nu este ferită de obstacole și provocări.
  • Aici, ca și în alte domenii, putem rezolva o bună parte a problemelor cu care ne confruntăm printr-o valorificare mai eficientă a ceea ce avem deja, astfel încât să eliminăm „paradoxurile” de tipul existenței unui sector IT&C efervescent într-o economie care se compară nefavorabil cu alte țări din Europa în ceea ce privește Digital Economy and Society Index.
  • Nu putem ignora contribuția pe care deficitul bunurilor alimentare o deține la deteriorarea echilibrului extern, fapt ce mă determină să insist asupra necesității extinderii unor domenii caracterizate de un evident avantaj comparativ. De pildă, industria bunurilor alimentare, însă care nu poate fi decuplată de rezolvarea deficiențelor structurale ce caracterizează sectorul agricol (fragmentarea excesivă, insuficiența demersurilor de asociere, activitatea investițională redusă, productivitatea precară).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult