miercuri

24 aprilie, 2024

7 ianuarie, 2011

București

Sâmbătă, 1 ianuarie

Estonia trece la moneda euro de la începutul anului 2011. Bancomatele estoniene au început să elibereze bancnote europene după 20 de minute de la miezul nopţii de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Momentul a fost marcat de premierul estonian Andrus Ansip, care a arătat mulţimii primele bancnote retrase de la bancomat, declarând că este un pas mic pentru statele membre din zona euro, dar este un pas important pentru Estonia. „Suntem mândri să facem parte din zona euro”, a mai spus el. Au fost puse în circulaţie 85 de milioane de monede şi 12 milioane de bancnote, banii din bănci fiind convertiţi automat din coroana estoniană în moneda europeană.Oamenii vor putea schimba coroanele estoniene în euro la băncile comericale pînă la finalul anului şi fără limită de timp la Banca Centrală Estoniană.

Luni, 3 ianuarie 2011

Grecia anunţă că intenţionează să construiască un zid de 206 km, la graniţa cu Turcia, pentru a opri imigraţia ilegală, căreia nu mai poate să-i facă faţă. Ministrul adjunct pentru protecţia cetăţenilor, Christos Papoutsis, fost comisar European pentru energie a anunţat această intenţie într-un interviu acordat presei. “Societatea grecească a ajuns la limita sa în ce priveşte primirea imigranţilor ilegali. Suntem foarte decişi în această problemă. Vrem să stopăm să în acest fel atât imigraţia ilegală, cât şi traficul de persoane”, a mai spus oficialul grec.


Acţiunile producătorului auto german Porsche au crescut spectaculos după ce un judecător american a respins o acţiune în justiţie care ar fi putut ameninţa planurile de fuzionare dintre Porsche şi Volkswagen. Două fonduri de investiţii au acţionat în judecată compania Porsche, cerând 2 miliarde de dolari despăgubiri, sub acuzaţia de fraudă şi înşelăciune a investitorilor, după ce în 2008 Porsche a cumpărat acţiuni ale companiei Volkswagen. Imediat după ce s-a făcut publică hotărârea judecătorească, acţiunile Porsche au crescut cu 7,5%, iar cele ale firmei Volkswagen cu 2,5%.

Cetăţenii din statele din afara UE care cumpără proprietăţi în Letonia sau investesc în afaceri în această ţară, vor primi automat drept de rezidenţă în această ţară europeană. Letonia trece printr-una dintre cele mai grele crize economice din Europa, aşa că mulţi analişti consideră măsura ca fiind una salutară pentru a atrage investiţii străine. Criticii, însă, spun că simplificarea regulilor de acordare a rezidenţei europene ar putea fi abuzate de criminali şi infractori.

Ministrul de externe al României, Teodor Baconschi, spune într-un interviu acordat ziarului Adevarul că România ar putea denunța unilateral Mecanismul de cooperare și Verificare și că poate să blocheze aderarea Croației, în cazul că se amână intrarea în Schengen.

Marţi, 4 ianuarie

Guvernul britanic a decis creşterea taxei pe valoare adăugată de la 17,5% la 20%, o măsură care va duce la creşterea preţurilor într-una dintre cele mai scumpe ţări din Europa. Prin creşterea TVA, se vor aduna la buget 13 miliarde de lire sterline pe an, care vor ajuta la scăderea deficitului bugetar. Analiştii economici spun că această politică este una regresivă, aproape un sfert de milion de oameni şi-ar putea pierde locurile de muncă, dacă firmele dau faliment, mai ales că guvernul a mărit şi preţul la combustibili la începutul acestui an.

Miercuri, 5 ianuarie

Reprezentantul UE pentru politică externă, Catherine Ashton, nu a reuşit să convingă Marea Britanie şi alte ţări membre UE, critice la adresa Chinei, să ridice embargoul privind armele impus Beijingului. Dar China continuă să-şi crească influenţa asupra UE cumpărând obligaţiuni de stat în ţările cu probleme financiare. “Există un consens, încă, în interiorul Uniunii că nu este timpul potrivit pentru a ridica embargoul armelor. Trebuie să vedem progrese clare în problemele care au impus de la început acest embargo, adică libertăţile civile şi drepturile politice”, a spus un diplomat englez, sub protecţia anonimatului.


Comisia Europeana își prezintă punctul de vedere față de declarațiile ministrului Teodor Baconschi: MCV nu poate fi denunțat unilateral.

La București, președintele României propune guvernului ca, în cazul că aderarea la Schengen va fi amânată, banii bugetați pentru securizarea frontierei să fie direcționați către progranme de sprijinire a IMM-urilor. Propunerea este o amenințare la adresa grupului franco-german EADS, care se ocupă de implementarea programelor de securizare.

Joi, 6 ianuarie

Belgia nu reuşeşte să depăşească criza politică în care se află de peste şapte luni, mediatorul numit de regele Albert al II-lea demisionând din funcţie. Johan Vande Lanotte a declarat că nu mai poate continua misiunea ce i-a fost încredinţată, după ce două dintre cele şapte partide i-au respins planul de guvernare propus joi. “Poţi să duci un cal la râu, dar nu-l poţi obliga să bea apă”, a spus politicianul belgian. Un guvern interimar conduce treburile administrative ale Belgiei de la alegerile ce au avut loc în această ţară, partidele politice nereuşind să ajungă la un compromis pentru formarea guvenrului.

Cancelarul german Angela Merkel susţine cu tărie moneda euro, spunând că Europa are de trecut în aceste luni un test foarte important, când trebuie să întărească moneda unică europeană. “Euro este fundaţia pe care se spriijină prosperitatea noastră, iar Germania are nevoie de Europa şi de moneda europeană, pentru a depăşi toate provocările dificile din ultima vreme. Noi, germanii ne asumăm responsabilitatea, chiar dacă uneori ne este foarte greu”, a explicat Merkel.

O stire a agenției de presă germane DPA crează rumoare la București: potrivit știrii, ministrul de interne al Ungariei (care deține la această oră președinția Uniunii) ar fi declarat că s-a decis deja amânarea integrarii în Schengen a României și Bulgariei. Ministrul ungar dezminte știrea.

Vineri, 7 ianuarie

Vicepremierul chinez se află într-o vizită în Germania şi Franţa, încercând să îmbunătăţească relaţiile cu Europa, ajutând guvernele ţărilor cu probleme să depăşească criza economică. Oficialul chinez este însoţit de 100 de oameni de afaceri, cea mai nouă strategie de diplomaţie economică de la Beijing.

Zeci de spitale din Cehia ar putea rămâne fără doctori de la 1 martie, având în vedere că 4.000 de medici şi-au înaintat demisiile deja, un sfert din numărul total al celor ce lucrează în spitalele din ţară. În acest fel, medicii protestează faţă de salariile foarte mici. Demisiile sunt coordonate de sindicatul doctorilor (Lok), care spune că mai multe guverne ce s-au succedat la putere n-au făcut nimic pentru a le îmbunătăţi situaţia, în ultimii 20 de ani. Un doctor oncolog de 31 de ani, cu maximum de ore suplimentare, câştigă un salariu brut de 880 de euro/lună, mult sub media veniturilor pe ţară, din care, după ce plăteşte impozitele, rămâne cu circa 900 dolari/lună net, mult mai puţin decât câştigă un ospătar sau un mecanic auto.

Scandalul legat de amânarea integrării în spaţiul Schengen încheie săptămâna europeană a României. Pornind de la declaraţiile pe care le-a făcut ministrul de externe Teodor Baconschi referitor la posibilitatea condiţionării de către România a aderării Croaţiei la UE, oamenii politici din ţară şi din străinătate au criticat pe rând poziţia diplomatului român şi, implicit, a României. Preşedintele Traian Băsescu a spus apoi că-şi asumă vina pentru întârzierea accesului României în Schengen, dacă acest lucru nu se va întâmpla, aşa cum a fost planificat, în martie 2011. Potrivit ultimelor informaţii, mai mulţi diplomaţi europeni ar fi declarat că decizia va fi luată la Consiliul miniştrilor de interne ai UE, în 24 februarie, dar cele două ţări nu vor fi primite acum din cauza raportului negativ de evaluare a controlului la frontierele bulgare. „Nu putem să admitem România fără Bulgaria”, spune unul dintre acei diplomaţi. Franţa şi Germania au declarat oficial că este „prematur” să permită intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen în martie 2011.

Autorităţile au crescut nivelul de alertă în mijloacele de transport din Marea Britanie, de la”importantă” la „majoră”. Între acestea sunt incluse şi aeroporturile şi gările din Londra, deşi nu există vreo ameninţare teroristă publică,vădită,măsura fiind una de precauşie. Potrivit unei scrisori adresate şefilor aviaţiei de serviciile de securitate, există ifnormaţii că e posibil un atac al Al Qaeda.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: