Republica Moldova copiază modelul rămânesc de după aderarea la UE, cu o depopulare accelerată de fenomenul migrației, însoțită de apariția și apoi acutizarea crizei de forță de muncă. Grupul de vârstă care migrează cel mai mult din Republica Moldova în ultima perioadă este de la 25 la 34 de ani, conform declarațiilor făcute de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS), citat de agenția de presă IPN Chișinău.
Republica Moldova are oameni în vârstă aptă de muncă, doar că aceștia nu se mai află în țară. Dintre cei aflați acum în țară, mai mult de jumătate vor fi peste hotare într-un viitor apropiat, a mai spus Ioniță.
În 2020, în țara de peste Prut existau 834.000 de persoane ocupate, dintre care 602.000 erau salariați cu contracte de muncă, iar 233.000 lucrau în economia neobservată.
În 2024, estimativ vor fi 880.000 de persoane ocupate, dintre care 630.000 salariați și 250.000 muncitori în economia neobservată.
„Noi am ajuns la minimumul forței de muncă angajată în Republica Moldova în 2020. Pandemia a afectat grav sectorul real al economiei naționale. În 2024 vom avea o ușoară înviorare. Nu este o creștere, dar mai degrabă o recuperare după pandemie, recuperare cam târzie din păcate. Scăderea cea mai accentuată a avut loc în sectorul agricol”, a spus Veaceslav Ioniță.
În acest an se estimează că vor fi 178.000 de persoane angrenate în agricultură, dintre care 34.000 salariați, iar 144.000, lucrători pe cont propriu.
„Numărul persoanelor antrenate în agricultură a crescut în perioada 1990-2000, iar acum se înregistrează o scădere foarte puternică. În perioada 1990-2000, Republica Moldova a pierdut un număr impunător de locuri de muncă, în sectorul formal. Practic, jumătate din toată forța de muncă pe care o avea atunci. La acea vreme, plecarea peste hotare încă nu era privită ca o soluție, iar oamenii s-au implicat masiv în agricultură, care a absorbit peste 200.000 de brațe de muncă. Aceștia după ce și-au pierdut locul de muncă, prin intermediul agriculturii, care era o agricultură de subzistență, în cea mai primitivă formă, au supraviețuit. Deși numărul celor ocupați în agricultură a scăzut, producția este la același nivel, chiar în creștere, datorită creșterii puternice a productivității în agricultură, respectiv, datorată investițiilor în utilaje și tehnologii moderne. Productivitatea a crescut de peste trei ori în această perioadă”, a spus Veaceslav Ioniță.
Una din trei persoane cu vârstă de muncă nu se mai află în țară
Analistul economic a afirmat că vârsta medie a unui salariat în Republica Moldova, în 2015, a fost de 41,6 ani; în 2017 – de 42,1 ani; 2020 – 42,6 ani; 2023 – 43,3 ani. „Este un fenomen nou care se întâmplă în ultima perioadă, care ar trebui să ne îngrijoreze și este legat de vârsta medie a salariaților din Republica Moldova. Sunt două motive de bază. Pe de o parte, avem tot mai puțini tineri în general, pe de alte, este înclinația tinerilor de a migra peste hotare, iar în țară rămân persoanele în vârstă”, a afirmat expertul.
De asemenea, el a spus că tinerii acum sunt cu mult mai dornici de a munci decât în 2015. Din cei care sunt în țară, dacă în 2015 lucrau 32,1%, acum lucrează 38,7%. Problema este că aceștia practic nu mai sunt în țară.
Despre populația în vârsta aptă de muncă (15 – 64 ani), Veaceslav Ioniță a menționat că în 2015 erau 2,620 milioane de persoane, dintre care peste două milioane erau în țară, iar 613 mii erau plecate peste hotare.
În 2023 erau 2,475 milioane de persoane de 15 – 64 de ani apte de muncă, dintre care 1,656 milioane în țară, iar 819.000 se aflau peste hotare. „Cel mai mult a scăzut numărul de persoane de 15 – 64 de ani care se află în Republica Moldova. În circa 10 ani avem o creștere cu circa 200.000 de persoane în vârstă aptă de muncă care este peste hotare”, a menționat expertul. Veaceslav Ioniță a adăugat că fiecare al treilea om, în vârstă aptă de muncă, nu se află în țară. Acest indicator este în creștere și se înrăutățește în fiecare an.
****
