Moody’s Investors Service a confirmat vineri la “Baa3” ratingul pe termen lung al României, cu perspectivă stabilă, iar calificativul pe termen scurt a fost menținut la “Prime-3”, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară, citat de Agerpres.
Confirmarea ratingului “Baa3” reflectă perspectivele robuste de creștere pe termen mediu ale României, sprijinite de influxurile solide de fonduri europene și investiții străine directe (FDI). De asemenea, reflectă indicatorii privind povara datoriei și accesibilitatea datoriei, care rămân mai solide decât a altor țări cu același rating, deși ambele ar urma să se deterioreze gradual în următorii ani, în urma unui nivel încă ridicat al deficitului bugetar și a creșterii costurilor cu plata dobânzilor. Aceste evoluții sunt contrabalansate de slăbiciunea calității instituțiilor țării și de susceptibilitatea la riscurile de vulnerabilitate geopolitice și externe, se arată în comunicat.
Perspectiva stabilă echilibrează tendința economică pozitivă față de dificultățile continue ale Guvernului de a reduce în mod durabil deficitul ridicat fiscal și deficitul de cont curent ale României. Deși acestea nu reprezintă riscuri iminente la adresa profilului de creditare al României, cu toate acestea deficitele gemene reprezintă o potențială sursă de vulnerabilitate pentru solvabilitate, avertizează Moody’s.
Deși Moody’s estimează o încetinire a creșterii la 2% anul acesta, după doi ani de avans solid în 2021 și 2022, în condițiile în care inflația afectează consumul și scăderea activității economice în zona euro afectează cererea externă, perspectivele de creștere pe termen mediu ale României rămân solide. Moody’s se așteaptă la o redresare a creșterii la 3,2% în 2024 și la 3,5% în 2025, în linie cu estimarea agenției privind potențialul de creștere al economiei de 3% – 3,5%.
Perspectivele solide de creștere ale României sunt sprijinite de nivelul ridicat al investițiilor cu fonduri europene și FDI. Țara a alocat un total de aproximativ 11% din PIB-ul din 2021 în granturi și împrumuturi din Facilitatea UE de redresare și reziliență (RRF) pentru a fi cheltuiți până în 2026. Deși implementarea înregistrează întârzieri față de calendarul original, autoritățile din România au continuat să înregistreze progrese cu îndeplinirea reformelor și investițiilor necesare pentru deblocarea fondurilor europene. Și fondurile obișnuite din bugetul UE 2021-2027 vor crește în următorii ani, majorând finanțarea totală de la UE la o medie de aproximativ 4% din PIB pe an. Mai mult, Moody’s se așteaptă ca FDI în sectoare cum ar fi industria și IT să rămână la un nivel solid, la aproximativ 3% din PIB.
De asemenea, Moody’s se așteaptă la continuarea tendinței de creștere rapidă a productivității muncii deoarece România continuă să ajungă din urmă economii mai avansate din Europa, iar reformele și investițiile din Facilitatea UE de redresare și reziliență și alte instrumente încep să aibă impact asupra potențialul de creștere al economiei. Astfel de tendințe pozitive vor domina în mare măsură impactul negativ al consolidării fiscale și deficitul de forță de muncă în următorii ani. Reducerea deficitului fiscal va fi un proces gradual, în timp ce deficitul de forță de muncă, din cauza îmbătrânirii populației, va fi acoperit din ce în ce mai mult cu imigranți din țări din afara UE.
Moody’s se așteaptă ca ponderea datoriei României ca procent din PIB să se situeze la 48,2% la finalul lui 2023, un nivel asemănător cu cel din ultimii doi ani și mult sub nivelul mediu al țărilor cu rating “Baa3” (excluzând România), de 76,3%.
Ponderea datoriei României ca procent din PIB a fost menținută relativ stabilă după creșterea înregistrată în pandemie, în 2020, chiar dacă deficitul fiscal rămâne ridicat. În 2019 România a intrat în procedura de deficit excesiv (EDP) și au fost stabilite ținte pentru reducerea deficitului fiscal la 4,4% din PIB în 2023, de la 6,3% din PIB în 2022. Totuși, Moody’s se așteaptă că se va realiza doar o îmbunătățire marginală a datelor privind deficitul anul acesta, cu un deficit de 6,1% din PIB estimat în 2023. Acesta reflectă o combinație de factori, cum ar fi veniturile neașteptat de slabe din sectorul energiei și companiile de stat, și îmbunătățirea mai slabă decât se anticipa a colectării veniturilor, apreciază Moody’s.
Guvernul a anunțat un pachet de măsuri în septembrie, inclusiv renunțarea la unele scutiri fiscale, majorări de TVA și introducerea unui impozit asupra cifrei de afaceri a băncilor și anumitor companii, pentru a reduce deficitul în 2024 și în anii următori. Împreună cu îmbunătățirea perspectivelor de creștere, măsurile fiscale suplimentare pe care s-a angajat să le ia România, Moody’s se așteaptă ca deficitul să fie redus gradual la 5,3% în 2024 și 4,4% în 2025.
Deficitul încă ridicat, cuplat cu o încetinire a creșterii PIB-ului nominal ca urmare a reducerii inflației în următorii ani, au determinat Moody’s să estimeze că ponderea datoriei ca procent din PIB va crește gradual, ajungând la 50% la finalul lui 2024 și 51,7% la finalul lui 2025. Indicatorii României privind accesibilitatea datoriei vor continua de asemenea să se deterioreze, în contextul dobânzilor mai ridicate.
Inflația în România a scăzut la 9,2% în septembrie 2023, de la un nivel de vârf de 14,6% în noiembrie 2022, după majorările de dobânzi efectuate de Banca Națională a României în 2022. Totuși, readucerea inflației spre ținta BNR de 1,5% – 3,5% va rămâne o dificultate semnificativă în următorii ani. Moody’s se așteaptă ca inflația să se situeze în medie la 4,9% în 2024.
***
