Racheta Vulcan Centaur a fost lansată luni din Florida, având la bord primul modul spaţial american ce va încerca să se plaseze pe Lună după o pauză de peste 50 de ani. Dacă misiunea va fi încheiată cu succes, aceasta va fi prima aselenizare a unui modul construit de o companie privată, informează AFP, citată de Agerpres. Modulul Peregrine a fost dezvoltat de start-up-ul, Astrobotic, cu sprijinul NASA.
Racheta Vulcan Centaur a fost dezvoltată de grupul industrial ULA, din care fac parte Boeing şi Lockheed Martin.
Ea a realizat primul său zbor în spaţiu de la baza Cape Canaveral după ce s-a desprins de pe rampa ei de lansare luni la ora locală 02:18 (07:18 GMT). Condiţiile meteorologice erau 85% favorabile pentru ca lansarea să aibă loc luni, însă urmau să devină mult mai puţin permisive în următoarele trei zile – date posibile ale lansării, în cazul în care aceasta ar fi fost amânată. Dacă ar fi fost nevoie, o altă fereastră de lansare fusese programată pentru 23 ianuarie.
Modulul, Peregrine, dezvoltat de un start-up
Modulul de alunizare plasat la bordul rachetei se numeşte Peregrine şi a fost dezvoltat de un start-up, Astrobotic, cu sprijinul NASA, care i-a atribuit acestei companii private sarcina de a transporta materiale ştiinţifice pe Lună în baza unui contract de 108 milioane de dolari.
Dacă modulul construit de Astrobotic reuşeşte să se plaseze pe Lună aşa cum este prevăzut pe 23 februarie, atunci acest start-up ar putea deveni prima companie privată din lume ce reuşeşte o astfel de performanţă.
Lansarea de luni a inaugurat o serie de misiuni susţinute de agenţia spaţială americană, care doreşte să se bazeze parţial pe sectorul privat pentru programul său lunar.
Modulele lansate anterior de companii private au eșuat
În ultimii ani, companii private israeliene şi japoneze au încercat să plaseze module de aselenizare pe Lună, însă misiunile lor s-au încheiat cu prăbuşiri ale vehiculelor trimise în spaţiu.
„Să conducem revenirea Americii pe suprafaţa Lunii pentru prima dată de la programul Apollo reprezintă o onoare extraordinară”, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, CEO-ul Astrobotic, John Thornton. Cu toate acestea, el a spus că este conştient de dificultatea sarcinii şi de riscul de eşec.
Potrivit Reuters, prima parte a lansării de luni s-a desfăşurat conform planurilor, a doua treaptă a rachetei ajungând pe orbita Pământului la aproximativ 15 minute după lansare şi transportând cu sine modulul Peregrine în spaţiul îndepărtat.
Locul de aselinizare, pe suprafața vizibilă a Lunii
La aproximativ 50 de minute după lansare, modul Peregrine urmează să se separe de racheta purtătoare, precizează AFP. Inginerii de la Astrobotic vor porni motoarele modulului şi vor încerca să iniţieze comunicarea cu vehiculul spaţial. Dacă totul va funcţiona bine, modulul de asolizare îşi va continua apoi călătoria spre satelitul natural al Terrei.
Odată ajuns pe orbita lunară, Peregrine va aştepta o perioadă pentru ca toate condiţiile de luminozitate să fie întrunite înainte să încerce să coboare şi să se plaseze cu succes pe suprafaţa Lunii.
Locul ales pentru aselinizare se află pe faţa vizibilă a Lunii, în proximitatea unor domuri misterioase formate din lavă pe care oamenii de ştiinţă nu reuşesc încă să le explice.
Cu ajutorul instrumentelor ştiinţifice trimise în spaţiu, NASA va studia compoziţia scoarţei selenare, precum şi radiaţiile de la nivelul acesteia.
Controversele – „zborurile spaţiale comemorative”, criticate de indienii Navajo
Noua misiune spaţială a provocat însă şi controverse, întrucât ea transportă cenuşă umană şi mostre ADN de la zeci de persoane, inclusiv de la creatorul serialului „Star Trek”, Gene Roddenberry. Este vorba despre un parteneriat cu compania Celestis, specializată în „zboruri spaţiale comemorative”.
Trimiterea unor urne conţinând cenuşă umană pe Lună a stârnit nemulţumirea tribului amerindian Navajo, care a criticat „profanarea unui loc sacru”, fără să obţină însă o amânare a lansării.
Racheta Vulcan Centaur, aflată în etapa de dezvoltare de aproximativ 10 ani, reprezintă „viitorul companiei”, a subliniat Mark Peller, vicepreşedintele grupului ULA.
Având o înălţime de aproximativ 60 de ani, ea îi va permite grupului ULA să le înlocuiască pe lansatoarele sale Atlas V şi Delta IV şi să concureze astfel cu SpaceX în sectorul lansărilor spaţiale realizate cu costuri mai mici.
ULA, care prevede şase lansări ale rachetei Vulcan Centaur în acest an, doreşte să recupereze motoarele acesteia după fiecare zbor pentru a obţine astfel un plus de rentabilitate.
NASA, pasager în aceasrtă misiune, pregătește revenirea astronauților pe Lună
Deşi NASA este doar „un pasager” în cadrul misiunii, aceasta reprezintă totuşi o etapă majoră pentru agenţia americană, care încearcă să încurajeze dezvoltarea unei economii lunare.
În acest scop, NASA a încheiat contracte cu mai multe companii, inclusiv cu Astrobotic, pentru a trimite materiale ştiinţifice pe Lună. Acest program, denumit CLPS, furnizează companiilor private o finanţare crucială.
O altă companie selectată, Intuitive Machines, urmează să efectueze o lansare spre Lună la jumătatea lunii februarie cu ajutorul unei rachete construite de SpaceX.
Noua strategie ar trebui să îi permită agenţiei spaţiale americane „să realizeze astfel de călătorii mai des, mai rapid şi mai ieftin”, a explicat Joel Kearns, un oficial cu rang înalt din cadrul NASA.
Misiunile care studiază mediul lunar au menirea de a permite pregătirea revenirii astronauţilor americani pe Lună, un obiectiv pe care NASA intenţionează să îl atingă prin intermediul programului său Artemis.
Până în prezent, doar Statele Unite, fosta Uniune Sovietică, China şi India au reuşit să plaseze cu succes vehicule spaţiale pe suprafaţa Lunii.
O misiune a agenţiei spaţiale japoneze (JAXA) va încerca la rândul ei să plaseze un modul de asolizare pe Lună peste aproximativ două săptămâni. În schimb, Rusia a ratat o astfel de alunizare în vara anului trecut.
****
