Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Modificările la legile justiției pleacă la promulgare – au fost adoptate și de Senat

de Vladimir Ionescu , 26.3.2018

Senatul a adoptat, luni, modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor Legea şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.

Senatul fiind camera decizională în acest caz, legile pleacă la promulgare.

Cea mai importantă intervenție este cea referitoare la răspunderea magistraților, prin redefinirea acesteia și introducerea Inspecției Judiciare în procedură. Acest organism va investiga și stabili dacă o eroare judiciară a fost provocată de exercitarea funcţiei, de către judecător sau procuror, cu rea credință sau gravă neglijenţă.

Cum a fost modificat Articolul din legea nr. 303/2004:

“(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare;

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 991;

(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei:  a) a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei;

b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil şi Codul de procedură civilă.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plată de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credintă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare al acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instantă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezenţei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”

Această modificare a răspunderii magistraților ar putea fi atacată de PNL la CCR, au anunțat mai mulți parlamentari liberali.

Președintele, eliminat prin procedura de numire și revocare a conducerii Curții Supreme

Președintele, vicepreședinții și șefii de secție de la Înalta Curte de Casație și Justiției vor fi numiți de CSM, și nu de șeful statului, ca acum. Revocarea se face simetric:

„preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

Legea, în forma supusă controlului de constituţionalitate al CRR, prevede că „preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

CCR a explicat în motivarea la Legea 304 că procedura nu este neconstituțională dacă președintele își pierde această atribuție, fiind la alegerea legislativului cum trebuie să arate acest mecanism. Parlamentarii au profitat de punerea în acord a unor articole cu deciziile CCR și au intervenit și asupra acestei prevederi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport McKinsey&Co: Economia digitală ar putea reprezenta 20% din PIB-ul României în 2025

Alexandra Pele

Digitalizarea ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României în 2025, reiese dintr-un raport realizat de McKinsey&Company. Similar cu… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Theresa May. ”Dorim o relație viitoare foarte bună”

Iulian Soare

Președintele României și premierul Marii Britanii s-au întâlnit vineri la Bruxelles, unde participă la Consiliul European. Înainte de această întrevedere, Klaus Iohannis spunea: „Da, am… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 50% în primele zece luni ale anului

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, în creştere cu 51,7% faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

Stiri

USR a cerut premierului și ministrului Justiției să ”închidă” tema modificărilor din Justiție pe perioada președinției române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Liderii USR Dan Barna (foto), Stelian Ion și Cristian Ghinea au fost primiți vineri la Palatul Victoria, la solicitarea acestora, de către premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult