Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

Modificările la legile justiției pleacă la promulgare – au fost adoptate și de Senat

de Vladimir Ionescu , 26.3.2018

Senatul a adoptat, luni, modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor Legea şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.

Senatul fiind camera decizională în acest caz, legile pleacă la promulgare.

Cea mai importantă intervenție este cea referitoare la răspunderea magistraților, prin redefinirea acesteia și introducerea Inspecției Judiciare în procedură. Acest organism va investiga și stabili dacă o eroare judiciară a fost provocată de exercitarea funcţiei, de către judecător sau procuror, cu rea credință sau gravă neglijenţă.

Cum a fost modificat Articolul din legea nr. 303/2004:

“(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare;

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 991;

(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei:  a) a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei;

b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil şi Codul de procedură civilă.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plată de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credintă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare al acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instantă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezenţei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”

Această modificare a răspunderii magistraților ar putea fi atacată de PNL la CCR, au anunțat mai mulți parlamentari liberali.

Președintele, eliminat prin procedura de numire și revocare a conducerii Curții Supreme

Președintele, vicepreședinții și șefii de secție de la Înalta Curte de Casație și Justiției vor fi numiți de CSM, și nu de șeful statului, ca acum. Revocarea se face simetric:

„preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

Legea, în forma supusă controlului de constituţionalitate al CRR, prevede că „preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

CCR a explicat în motivarea la Legea 304 că procedura nu este neconstituțională dacă președintele își pierde această atribuție, fiind la alegerea legislativului cum trebuie să arate acest mecanism. Parlamentarii au profitat de punerea în acord a unor articole cu deciziile CCR și au intervenit și asupra acestei prevederi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult