Analiză

Pensiile: dispunerea exclusiv electorală a creșterilor, bugetul românesc și modelul grecesc

Valoarea punctului de pensie a crescut în ultimii trei ani cu circa 10%, în timp ce salariul mediu brut din care se percep taxele necesare… Mai mult

07.07.2019

La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Modificările la legile Justiției au fost votate în Camera Deputaților. Cele mai relevante noutăți

de Vladimir Ionescu , 20.3.2018

Camera Deputaților a votat marți modificările la primul pachet al Justiției – Legea 303/2004 privind organizarea sistemului judiciar, Legea 304/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.

Votul a avut loc imediat după adoptarea raportului din Comisia specială, pe fondul protestului deputaților de la USR. Aceștia au îmbrăcat tricouri pe care scria: “Fără penali” (în funcții publice).

Noile propuneri au vizat corectarea prevederilor declarate neconstituționale de către CCR, la sesizarea opoziției.

Cea mai importantă intervenție este cea referitoare la răspunderea magistraților, prin redefinirea acesteia și introducerea Inspecției Judiciare în procedură. Acest organism va investiga și stabili dacă o eroare judiciară a fost provocată de exercitarea funcţiei, de către judecător sau procuror, cu rea credință sau gravă neglijenţă.

Cum a fost modificat Articolul din legea nr. 303/2004:

“(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare;

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 991;

(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei:  a) a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei;

b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil şi Codul de procedură civilă.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plată de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credintă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare al acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instantă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezenţei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”

Această modificare a răspunderii magistraților ar putea fi atacată de PNL la CCR, au anunțat mai mulți parlamentari liberali.

Președintele, eliminat prin procedura de numire și revocare a conducerii Curții Supreme

Președintele, vicepreședinții și șefii de secție de la Înalta Curte de Casație și Justiției vor fi numiți de CSM, și nu de șeful statului, ca acum. Revocarea se face simetric:

„preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

Legea, în forma supusă controlului de constituţionalitate al CRR, prevede că „preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

CCR a explicat în motivarea la Legea 304 că procedura nu este neconstituțională dacă președintele își pierde această atribuție, fiind la alegerea legislativului cum trebuie să arate acest mecanism. Parlamentarii au profitat de punerea în acord a unor articole cu deciziile CCR și au intervenit și asupra acestei prevederi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Angels Den Funding: Numai un start-up din zece are acces în România şi la finanţare şi la mentoring, la standarde internaţionale

Adrian N Ionescu

Doar 10% din start-up-urile din România are acces, simultan, la finanţare şi la mentoring la standarde internaţionale, potrivit unei analize a platformei Angels Den Funding,… Mai mult

Stiri

Asta-i: mai puțin de jumătate din profesorii candidați la titularizare au obținut note peste 7

Vladimir Ionescu

Rata notelor peste 7 obţinute la titularizare este, înaintea analizării contestațiilor, de 46,86%, mai mică decât cea de anul trecut (47,40%). Anul acesta, Ministerul Educației… Mai mult

Stiri

Tendinţă răsturnată: Creşte din nou atractivitatea fondurilor mutuale de obligațiuni, pe seama nevoii de bani a Guvernului

Adrian N Ionescu

Fondurile deschise de investiții românești (mutuale) de obligațiuni au înregistrat subscrieri nete de peste 240 de milioane de lei în iunie 2019, faţă de 110,8… Mai mult

Europa

Londra cere înființarea unei misiuni europene de protecție maritimă în Golful Persic

Iulian Soare

Londra a anunţat că vrea să înfiinţeze, împreună cu state membre UE, o misiune de protecţie maritimă la Golful Persic, după ce Iran a imobilizat… Mai mult

Stiri

Vasile Ciurchea, urmărit penal în dosarul informatizării Casei de Sănătate, numit președinte interimar al CNAS

Vladimir Ionescu

UPDATE: Premierul Viorica Dăncilă a informat presa că a semnat decretul de numire a lui Vasile Ciurchea (foto) în poziția de președinte interimar la Casa… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a virat tranșa de 14,54 ml euro promisă Republicii Moldova

Iulian Soare

Comisia Europeană a alocat marți 14,54 milioane euro pentru Republica Moldova, sumă necesară aplicării Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanțării programelor de educație și formare… Mai mult

Europa

Boris Johnson, ales președinte al Partidului Conservator și premier al Marii Britanii

Iulian Soare

Boris Johnson a fost ales în funcția de președinte al Partidului Conservator și premier al Marii Britanii, a anunțat marți Parlamentul de la Londra, potrivit… Mai mult