vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 iulie, 2018

Codul Penal a fost adoptat marți, în Camera Deputaților, la limită – au existat 167 voturi pentru, 97 împotrivă și 19 abțineri – și pleacă spre promulgare.

Dacă minoritățile nu ar fi votat pentru, modificările nu ar fi fost adoptate în condițiile în care UDMR s-a abținut de la vot.

În total, PSD + ALDE au 168 de deputați, iar votul pentru lege organică este de minim 165 voturi, astfel încât, ținând cont că au existat și absențe, legea a trecut cu ajutorul unora dintre deputații minorităților (17 în total).


Potrivit datelor de la CD, nouă dintre cei 17 deputați ai minorităților naționale și un deputat PMP au votat miercuri alături de PSD și ALDE. 

Cei 10 care au ajutat PSD sunt: Adnagi Slavoliub, Csokany Petronela-Mihael, Furic Iarco, Ibram Iusein, Ignat Miron, Popescu Mariana Venera Stoica, Bogdan Alin, Daniel Vasile, Silviu Vexler și Adrian Mocanu.

Liviu Dragnea a fost și el prezent în sală, la vot, pentru a se asigura că va exista numărul necesar de voturi, însă a lipsit la dezbateri.

În condițiile în care Attila Korodi a avertizat că UDMR nu va susține modificările dacă nu sunt acceptate propunerile lor privind abuzul în serviciu și neglijența în serviciu, coaliția a avut nevoie de o mobilizare totală și era de așteptat ca scorul să fie unul foarte strâns.


Scorul foarte strâns a oferit explicația pentru graba coaliției de a da votul final în camera decizională:

  • după adoptarea marți în Senat, Comisia parlamentară specială a început imediat dezbaterea necesară procedurii din Camera Deputaților
  • inițial, discutarea proiectului cu amendamentele la CP era programat pentru săptămâna viitoare, însă ulterior s-a anunțat că miercuri va fi dezbătut în plen
  • ulterior, s-a decis ca votul final să fie dat tot miercuri

Imediat după încheierea votului, președintele PMP, Eugen Tomac, a anunțat că deputatul Adrian Mocanu, care a votat proiectul PSD-ALDE, este exclus din PMP.

Senatorul PNL Alina Gorghiu a declarat, în timpul dezbaterilor, că aceste modificări nu reprezintă decât „ambiţia absurdă a unui singur om”, iar senatorul USR Nicu Fălcoi a afirmat că „PSD a inventat un nou mod de a fura”.

Proiectul a trecut întocmai cum a fost elaborat de Comisia parlamentară specială, cu toate amendamentele controversate împortiva cărora s-au pronunțat până acum numeroase organizații profesionale din sistemul judiciar.

În primul rând, abuzul în serviciu este parțial dezincriminat, întrucât sfera de aplicare s-a restrâns considerabil. Reamintim că CCR impusese fixarea unui prag valoric, dar parlamentarii au mers mult mai departe cu redefinirea acestei infracțiuni, astfel încât marea majoritate a dosarelor aflate acum în anchetă vor fi clasate, iar cei mai mulți inculpați trimiși în instanță cu această încadrare vor fi achitați.

Motivele pentru care noua formă dezincriminează parțial abuzul în serviciu:

  • indiferent de valoarea prejudiciului, abuzul în serviciu este infracțiune doar dacă folosul material necuvenit este obținut de cel care săvârșește fapta, sau soțul, sau o rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv
  • reduce pedeapsa maximă, de la șapte, la cinci ani, ceea ce înseamnă și reducerea termenului de prescripție, de la opt la cinci ani
  • fapta trebuie comisă în timpul orelor de program 
  • dispare interdicția de a mai ocupa o funcție publică

Noua formulare a infracțiunii de abuz în serviciu:

Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă.

Acele condiții suplimentare, intorduse de Tudorel Toader – să fie săvârșită infracțiunea cu scopul de a se obține pentru sine, soț, rude sau afin până la gradul al II-lea de foloase materiale – îl scapă pe Liviu Dragnea de Dosarul angajărilor fictive.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: