marți

16 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 iunie, 2013

Modificarea pe 2013 a modului de calcul al indicelui prețurilor de livrare din industrie (IPPI) dezvăluie modificările care s-au produs în perioada de criză la nivelul activității din acest sector de bază al economiei naționale. Respectiv ce ramuri au crescut în importanță și care au intrat în declin relativ, precum și schimbările intervenite referitor la partea din producție care se duce la export.

Departe de a fi o simplă raportare statistică, ”inflația industrială” IPPI determină în mare măsură mai cunoscutul deflator, cu care se ajustează rezultatele de creștere economică în prețuri curente, pentru a obține creșterea economică reală. Adică, în mod direct, productivitatea muncii pe lucrător și în mod indirect nivelul de trai, serviciile de piață și sociale fiind puternic dependente de cererea angajaților din industrie.

Acestea fiind arătate, să vedem care au fost modificările intervenite între anul 2012 și anul 2013, modificări destul de substanțiale ce reflectă trendurile pe ramuri industriale. Concluziile ce pot fi trase sunt mult mai interesante decât ar putea părea la prima vedere. Chiar și în condițiile în care baza de raportare este dată de ancheta structurală în întreprinderi cu referința în 2005 pentru 2012 și cu referința în 2010 pentru 2013.


Tehnic, indicele preţurilor producţiei industriale pe total se calculează ca medie aritmetică ponderată dintre indicele preţurilor producţiei industriale livrată pe piaţa internă şi indicele preţurilor producţiei industriale livrată pe piaţa externă.

De aici, rezidă și importanța creșterii sau scăderii livrărilor la export, precum și modificarea nivelului de curs de schimb al leului în raport cu principalele valute străine.

Modificarea ponderilor pe ramuri ale producției industriale ultilizate la calculul IPPI (% din total producție industrială).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din datele prezentate selectiv, pentru a reliefa doar sectoarele cu o pondere semnificativă, se pot observa modificări masive, care afectează și modul în care va evalua inflația industrială, implicit creșterea economică reală. De pildă, autovehiculele au înlocuit alimentele ca sector de activitate principal. Deși au pondere mică în calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), bazat pe coșul de consum al populației, ele vor avea cea mai importantă influență asupra IPPI, deoarece au depășit semnificativ pragul de 10%.


Mai mult, trebuie remarcat că evoluția prețurilor autovehiculelor la export va juca un rol mult mai important, în contextul modificării raportului între producția pentru intern și cea pentru extern de la aproximativ 1 la 1, la 1 la 3, inclusiv prin diminuarea ponderii la intern de la 3,08% din total prducție industrială la doar 2,83%.

De reținut diminuarea accentuată a importanței industriei metalurgice, atât per total, cât și la export, precum și cea pe segmentul produselor din țiței și de cocserie. Prin contrast, ar fi de menționat creșterea vertiginoasă a ponderii fabricării calculatoarelor și a produselor electronice și optice (domeniu moștenit la un nivel înapoiat după 1989), deși destinația pe intern este în scădere.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: