Două ordine ale președintelui ANAF emise în 2018 provoacă distorsiuni grave în lanțul de comercializare al produselor petroliere. Miza e controlul unei piețe de câteva miliarde, în ciuda faptului că ANAF își motivează decizia prin necesitatea de-a combate evaziunea fiscală.
După ce primul ordin (apărut în august 2018) a fost suspendat în instanțe, a apărut al doilea, în decembrie 2018, cu un text similar.
Și împotriva celui de-al doilea ordin (emis în decembrie 2018) instanțele au pronunțat deja 42 de soluții de suspendare, însă ANAF nu dă semne că este interesată să remedieze situația.
Ambele ordine ANAF abrogă atestatele de distribuţie a produselor energetice în regim angros deținute de operatorii economici care nu au depozite în proprietate. Aceștia se pot reautoriza în condiții prohibitive.
Prejudiciate sunt companiile care asigură alimentarea cu combustibil a agricultorilor, a firmelor de construcții, a firmelor de transport – în general a celor care dețin parcuri auto sau mecanizate etc – care vor ieși pur și simplu din piață.
În aceste condiții, după ce au încercat degeaba să explice situația la Ministerul de Finanțe, comercianții se pregătesc să dea statul în judecată și să ceară despăgubiri pentru daunele provocate de deciziile fostului șef ANAF.
Despăgubiri care, eventual, ar fi plătite de la bugetul de stat, nicicum de către cel care a emis respectivele ordine: fostul președinte al ANAF, Ionuț Mișa.
Cum funcționează sistemul și unde e riscul de evaziune
Lanțul de comercializare al produselor petroliere este unul foarte simplu: la un capăt se află producătorii/importatorii, în mijloc angrosiștii, la celălalt capăt este consumatorul.
Cum funcționează:
Producătorul/importatorul deține în România antrepozite. Combustibilul din antrepozit este scutit de taxe. Atât intările în antrepozit cât și ieșirile sunt strict contorizate, sub supraveghere ANAF. În momentul în care din antrepozit iese combustibil, proprietarul antrepozitului achită statului acciza și TVA aferent prețului de vânzare. În România sunt până la 30 de antrepozite.
În scenă intră angrosistul, cel care preia, de cele mai multe ori cu plata la termen, combustibilul de la producător/importator. Angrosistul este cel care, în cele mai multe cazuri, transportă cu cisterne combustibil la consumatori – e vorba îndeosebi de agricultura mecanizată.
Angrosistul vinde produsul, evident, cu preț mai mare, dar marja nu depășește 3%. Deci angrosistul datorează statului un TVA aferent marjei de 3%. În România sunt 980 de angrosiști de produse petroliere. Majoritatea acestora nu au depozite în proprietate.
La celălat capăt al lanțului este consumatorul. În această categorie intră transportatori, agricultori, constructori. Toți aceștia nu revând combustibil, care de fapt este o componentă în prețul produselor/serviciilor oferite consumatorului final. În România, numărul consumatorilor- așa cum sunt descriși aici- este mai mare de 10.000.
În actualul sistem de reglementare, statul are asigurată colectarea a 98-99% din totalul taxelor care trebuie încasate pe întregul lanț de vânzare a combustibilului.
Ce a urmărit ANAF. În repetate rânduri
În primele zile din august 2018, consilierul Darius Vîlcov apare la televizor și povestește cum angrosiștii de produse energetice (benzine, motorine, gaz etc) înșeală statul prin neplata accizelor și TVA.
Fără nicio legătură: pe data de 10 august 2018 apare OpANAF 1960 (AICI – LINK) care abrogă atestatele de distribuţie a produselor energetice în regim angros deținute de operatorii economici ce nu au depozitare. Toți angrosiștii trebuie să se reautorizeze, dar condițiile impuse pentru această operațiune sunt prohibitive. Toți angrosiștii sunt obligați să închirieze sau să dețină depozite proprii.
În România nu există spații excedentare de depozitare a produselor petroliere, deci varianta închirierii este practic imposibilă.
În ”varianta b”, simpla deținere a unui depozit nu este suficientă. Potrivit ordinului ANAF, un depozit:
- trebuie să fie dotat cu rezervoare verificate metrologic care să permită în orice moment determinarea stocurilor faptice. Îndeplinirea condiției va fi dovedită cu buletin de verificare metrologică și certificat de calibrare, aflate în perioada de valabilitate;
- trebuie să fie dotat cu sisteme de gestiune a stocurilor, conectate cu rezervoarele de carburanți, care să permită monitorizarea mișcării produselor energetice și determinarea în orice moment a cantităților intrate, ieșite, precum și a stocurilor, pe fiecare tip de produs energetic și furnizor;
- trebuie să fie dotat cu un sistem de supraveghere video a rezervoarelor, a zonelor de descărcare/încărcare și a plăcuțelor de înmatriculare a mijloacelor de transport care asigură aprovizionarea. Stocarea imaginilor înregistrate se face pe o durată de minimum 20 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie să funcționeze permanent, inclusiv în perioadele de nefuncționare a depozitului angro, chiar și în condițiile întreruperii alimentării cu energie electrică de la rețeaua de distribuție
Cum ordinul din august 2018 scoate din piață majoritatea covârșitoare a angrosiștilor, aceștia se adresează instanțelor, care decid în final suspendarea acestuia.
În aceste condiții, în decembrie 2018 apare un nou OpANAF (3236). Noul ordin îl anulează pe cel din august (suspendat de instanțe) dar preia textul ordinului suspendat.
(Citiți și: Un ordin ANAF scoate de pe piață pe micii angrosiști de produse petroliere din agricultură)
Consecința: companiile se întorc în instanță. Care suspendă, evident, și noul ordin.
”Premiul OSCAR merge la….”
În mai puțin de 2 luni, Curțile de Apel București, Alba, Brașov, Cluj, Constanța, Oradea, Ploiești și Mureș au dictat în total 42 de soluții de suspendare a OpANAF 3236/2018.
Alte procese cu același obiect se află în continuare pe rolul instanțelor din țară și este foarte posibil ca una dintre instanțe să decidă, așa cum s-a întâmplat și cu Ordinul 1960/2018, cel din august, suspendarea ergo omnes (pentru toată lumea).
Surse din cadrul ANAF afirmă că, din nou, se pune problema ca și noul șef al Fiscului să procedeze așa cum a procedat fostul șef, Ionuț Mișa.
Ordinele consecutive emise în 2018 scot din piață angrosiștii care nu dețin depozite (99% dintre aceștia). Majoritatea se pregătesc să acționeze statul în instanță pentru recuperarea pagubelor economice produse de ordinele semnate de Ionuț Mișa.
Marele beneficiar al ordinelor consecutive emise de ANAF, afirmă surse din industria petrolieră, este compania Oscar, unul dintre puținii angrosiști care dețin un depozit propriu.
Absurd perfect: Ordinele președintelui ANAF contrazic planurile strategice ale MFP
În lista măsurile de simplificare și de debirocratizare propuse de Ministerul Finanțelor, postate pe site-ul instituției la capitolul ”Priorități strategice și planuri de acțiuni”, se numără o serie de facilități acordate operatorilor care comercializează angro și en detail produse accizabile. Motivația oficială (AICI-LINK) este foarte clară: Pentru produsele comercializate, accizele sunt plătite anterior, fie la momentul scoaterii din antrepozit, la momentul achiziției intracomunitare, fie la momentul importului (vezi facsimil mai jos).
Mai simplu- un asemenea comerciant nu poate vinde combustibil fără să fi plătit statului acciza și, evident, TVA aferent prețului de vânzare.
Curios, ordinele emise în 2018 de președintele Ionuț Mișa sunt justificate oficial prin riscul fiscal mare al acestor companii care, spune Fiscul, ”sunt aproape imposibil de verificat”, ”tranzacționează cantități mari de produse, într-un circuit al documentelor foarte greu de urmărit și de indentificat”.
