Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, a fost audiat luni dimineață la DNA.
El a refuzat orice declarație pentru presă, însă Mediafax scrie, citând surse anonime, că acesta a fost chemat ca martor în dosarul lucrărilor scrise de către condamnați pentru a ieși mai repede din închisoare.
Concret, el ar fi fost audiat în partea de dosar care-l privește pe George Becali, deoarece mitropolitul a vizat cartea „Muntele Athos, patria ortodoxiei”, scrisă în penitenciar de către Becali.
Daniel Ionașcu, avocatul mitropolitului, a explicat la ieșirea de la DNA că Laurențiu Streza nu a avizat lucrarea lui Gigi Becali, ci a binecuvântat-o:
„Nu a avizat cartea, ci a binecuvântat-o. Nu există carte care apare în biserică să nu apară fără binecuvântarea unui ierarh, că este mitropolit, că este arhiepiscop, că este episcop vicar. Un părinte de la Muntele Athos a mers la Înalt Prea Sfințitul și i-a cerut să-i dea o binecuvântare domnului Becali, în așa fel încât să scrie pe viitor o carte”, a spus Daniel Ionașcu.
Lucrarea respectivă („Muntele Athos, patria ortodoxiei”) a fost scrisă, potrivit avocatului, de călugări de pe Muntele Athos: „Este titlul autorului, însă corectura, grafica, textul și tot ce e acolo a aparținut călugărilor”, a explicat Daniel Ionașcu.
Omul de afaceri a publicat cinci lucrări științifice în perioada în care a fost încarcerat la Poarta Albă: „Muntele Athos, patria ortodoxiei”, „Steaua şi Becali”, „Becali şi politica. Începuturile”, „Iubirea milostivă şi mântuitoare”, „Becali Parlamentul Europei şi Parlamentul României”.
Procurorii anticorupție s-au sesizat din oficiu, în ianuarie, cu privire la “lucrările științifice” scrise de condamnați și au declanșat o anchetă ce are în centru acuzația de favorizare a făptuitorului.
Investigația ar putea duce la acuzarea unora din profesorii universitari, reprezentanții editurilor care au publicat aceste volume și angajații din penitenciare implicați în verificarea condițiilor pentru eliberarea condiționată și chiar a autorilor reali, în cazul cărților cumpărate de condamnați.
DNA cerceteză ajutorul dat de aceste persoane unor condamnați pentru infracțiuni de corupție, ajutor ce a îngreunat, spune DNA, executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată.
“Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat.
Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.
În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu.
Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică.
Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate”, spunea DNA într-un comunicat din luna ianuarie.
Recomandări formale din partea unor cadre universitare
Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.
Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.
Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile.
Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate.
