Mișcarea Black Lives Matter a fost propusă de către un parlamentar norvegian pentru acordarea Premiului Nobel pentru Pace în 2021. În documentele pentru nominalizare, citate de The Guardian, parlamentarul Petter Eide afirmă că mișcarea a forțat întâi Statele Unite, apoi state democratice din lumea întreagă, să confrunte rasismul care se manifestă în interiorul societăților.
”Consider că una dintre provocările majore care se manifestă în SUA, dar și în Europa și Asia, este amploarea din ce în ce mai pronunțată a conflictelor bazate pe inechitate. Black Lives Matter a devenit o mișcare mondială foarte importantă care combate inechitatea rasială, domeniu în care a obținut realizări imense în creșterea conștientizării și conștiinței globale cu privire la nedreptatea rasială”, scrie Petter Eide.
Parlamentarul norvegian, care în trecut a susținut pentru acordarea acestui premiu activiști pentru drepturile omului din Rusia și China, afirmă că un alt lucru care l-a impresionat în legătură cu mișcarea Black Lives Matter a fost modul în care „au reușit să mobilizeze oameni din toate grupurile societății, nu doar afro-americani, nu doar oameni oprimați, generând ample mișcări, într-un mod diferit de predecesorii lor. ”
Mișcarea Black Lives Matter a fost înființată în 2013 de Alicia Garza, Patrisse Cullors and Opal Tometi, ca răspuns la decizia unei instanțe americane de a-l achita pe pe cel care l-a împușcat pe Trayvon Martin, un afro-american de 17 ani din Miami Gardens, Florida, care a fost împușcat mortal în Sanford, Florida, de George Zimmerman, un american hispanic.
Mișcarea a căpătat amplă recunoaștere în 2014, după ce a organizat protestele generate de morțile altor doi afro-americani, Michael Brown și Eric Garner.
Cele mai recente acțiuni ale BLM, ample și intens mediatizate, au avut loc în 2020, după moartea lui George Floyd.Multe dintre protestele organizate sub egida BLM au degenerat în confruntări cu forțele de ordine.
Tot sub pretextul luptei contra inegalității rasiale au fost jefuite magazine și incendiate bunuri.
Aceste ultime proteste au stat la baza unor procese ulterioare de ”reevaluare” a personajelor istorice, în SUA dar și în Europa, care a avut între rezultate dărâmarea sau vandalizarea unor monumente istorice.
(Citiți și: ”SUA / Statuia lui George Washington dărâmată în Portland. Motivul: primul președinte american a fost proprietar de sclavi”)
Propuneri de nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace pot fi înaintate de orice politician angajat într-un serviciu național, care trebuie să argumenteze în cel mult 2.000 de cuvinte propunerea înaintată. Data-limită pentru primirea propunerilor în acest an este 1 februarie, iar până la sfârșitul lunii martie Comitetul Nobel alcătuiește o listă scurtă a nominalizaților.
Câștigătorul este desemnat în octombrie, iar ceremonia de acordare a premiului este organizată pe 10 decembrie. Anul trecut, Comitetul Nobel a primit peste 300 de propuneri pentru premiu, care a fost atribuit Programului Alimentar Mondial.
Între cei nominalizați în 2020 pentru Premiul Nobel pentu Pace a fost și fostul președinte american Donald Trump, candidatura sa fiind susținută de un alt parlamentar norvegian, Christian Tybring-Gjedde. Acesta a argumentat că Donald Trump merită acest premiu pentru rolul jucat în normalizarea relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite.
