joi

11 aprilie, 2024

18 mai, 2021

Mirela Iordan, Director General al Pfizer Romania, își exprimă convingerea că pandemia a arătat cât de importantă este medicina de prevenție, din acest motiv considerând necesară o reorientare a fondurilor în această zonă și spre medicina primară, medicul de familie și medicul pediatru.

Mirela Iordan a evocat și o problemă mai veche a industriei: ”Sperăm din tot sufletul să se deblocheze studiile clinice, fiindcă știm că în ultimii ani am avut foarte mult de suferit și mulți pacienți nu au putut fi înrolați în studii clinice, avem peste 150 de zile întârzieri, multe studii s-au închis și nu au putut fi înrolați pacienți din România, inclusiv în programe de imunziare.”


Mirela Iordan a făcut această declarație în cadrul conferinței ”Sănătatea – capital economic și element de siguranță națională. Cum vindecăm sistemul sanitar românesc”, organizată de CursDeGuvernare.ro. Înregistrarea video și prezentările speakerilor pot fi văzute AICI-LINK.

Principalele declarații făcute de Mirela Iordan la conferința pe teme de Sănătate organizată marți de CursDeGuvernare:

  • Ca și companie privată, am avut mereu pacientul în centrul activității noastre și am încercat să investim și să facem tratamentul cât mai accesibil pacientului.
  • Între momentul în care un medicament este aprobat și până când este accesat în sistemul compensat (parțial, cu coplată sau integral plătit), acest drum a fost pavat cu bariere. Multe au fost eliminate și avem un timp de aducere pe piață mult mai rapid decât în urmă cu trei ani, de exemplu. Numai anul trecut, au fost introduse 70 de molecule noi în diferite terapii, inclusiv din oncologie, patologii de boli rare și chiar o terapie genică.
  • Terapia genică este un progres extraordinar pe care România l-a înregistrat mult înaintea altor state. Acestea ne arată că în România și rolul pe care noi îl jucăm în a aduce medicația mai aproape de pacient este fezabil.
  • Mă situez întotdeauna în zona unui optimism realist. Întotdeauna facem studii de fezabilitate ca să vedem ce se poate, ce argumente se pot aduce, pentru a fi un catalizator în ceea ce privește accesul la inovație.
  • În ceea ce privește inovația pentru noi, eram familiarizați cu inovația în domeniul farmaceutic clasic. Acum terapia genică și alte terapii inovative nu mai presupun conceptele clasice de fabrici, d eoperatori manuali care să facă ambalare primară și secundară. Am avut trei colaborări în România, trei investiții în două companii americane, în ceea ce privește transferul de tehnologie în România.
  • În viitor, vorbim de o altă abordare și Pfizer se situează în continuare în zona de cercetare și transfer de cunoștințe, de sprijin al cunoștințelor medicale pentru comunitatea medicală.
  • Sperăm din tot sufletul să se deblocheze studiile clinice, fiindcă știm că în ultimii ani am avut foarte mult de suferit și mulți pacienți nu au putut fi înrolați în studii clinice, avem peste 150 de zile întârzieri, multe studii s-au închis și nu au putut fi înrolați pacienți din România, inclusiv în programe de imunziare.
  • Vorbind de prevenție, am văzut ce importanță are aceasta, și asta este principala lecție a pandemiei, când vorbim despre capitalul economic și siguranța națională.
  • Costurile pe care un sistem de sănătate le are în medie cu un cetățean, din momentul în care acesta se naște și până la sfârțitul zielelor sale, costul este de 4.000 de euro. Pe toată durata de viață a pacientului.
  • Pentru noi, în ultimii ani a fost o prioritate să stopăm transmiterea unor boli, cum este rujeola, pentru că puneam în pericol și alte state, dar problemele de planificare a vaccinării, întârzierele de livrări din cauza diferitelor bariere pe care le întâmpinăm, au făcut ca imunizarea în România să nu fie o prioritate și rata de imunizare să scadă, să avem patologii eradicate în alte țări.
  • În momentul de față, cred că s-a creat această colaborarea și o înțelegere a importanței prevenției, în general. Vaccinarea este un instrument în prevenția anumitor boli, dar preveția înseamnă foaret multe lcururi pe care le putem face cu costuri minime.
  • De aceea, când vorbim despre eficientizarea sistemului de sănătate trebuie să ne uităm la țările care au ridicat ratele de imunizare peste 90% și au redus semnificativ mortalitatea și zilele de spitalizare.
  • Noi am făcut demersuri și am prezentat diferite modele pentru protecția pacienților cu comorbidități, a pacienților vulnerabile, de peste 65 de ani, care în momentul de față ar putea beneficia de prevenție și de vaccinări în diferite boli infecțioase, însă nu există un acdru de acces care să permită protecția prin administrarea unei singure doze de vaccin, de exemplu, la aceste categorii.
  • Oncologia – s-a vorbit foarte mult despre pacientul oncologic și acesta a devenit o prioritate și pentru România, din momentul în care Uniunea Europeană a alnsat acest target de a face un paln de control al cancerului.
  • Cancerul nu mai este o patologie care să ne sperie – avem supraviețuitori și pacienți care se pot întoarce la o viață normală.
  • Trebuie să prevenim cancerul, să facem screening în faze incipiente, astfel încât pacientul să aibă o viață cât mai normală și cât mai lungă. Și zilele de spitalizare, modul de administrare diferit față de chimioterapie clasică face ca imunooncologia să degreveze sistemul de sănătate. Sunt zone pe care le putem eficientiza lucrând împreună.
  • Finanțarea este și în mediul privat o problemă extrem de importantă și mereu ne gândim cum putem realoca resursele astfel încât să țintim nevoia cea mai mare a societății, a pieței, a clientului.
  • Putem să ne uităm la Fondul Național de Asigurări de Sănătate, care are o contribuție din partea fiecărui asigurat, de 10%, și mai există neoficial un 20,5% costuri pe care le acoperă pacientul (out of pocket). Aceste costuri, aproape jumătate (13%) se duc pe medicamente.
  • Pentru un pensionar, costurile acestea însemană peste jumătate din pensie.
  • Trebuie să ne gândim la o prioritizare. Așa cum în ultimul timp s-au făcut eforturi penrtu pacientul care nu se poate deplasa, pentru pacientul cu venituri mici (în jur de 1.200 de lei), pentru care medicul de familie poate să facă mai mult.
  • Prin PNRR va fi necesară o reorientare a fondurilor în zona de prevenție și spre medicina primară, medicul de familie și medicul pediatru, să evităm internările.


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: