luni

6 decembrie, 2021

Mircea Miclea / Povara psihologică de pe umerii elevilor: o pademie și 4 afecțiuni

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 mai, 2021

Adevărul e că nu vom ști niciodată foarte precis care sunt efectele întreruperii, un timp atât de îndelungat, a școlii – cum a fost cea din pandemie: chiar și pe timp de război copiii au mers la școală, fiind implicați în toate procesele cognitive și motivaționale pe care le presupune munca lor.

Pot, fi, însă, cuantificate, câteva fenomene psihologice la care au fost supuși – astfel încât, cu efort având la bază competența psihologică și pedagogică, să se poată stabili un diagnostic care să stea la baza unui proces de remediere:

cu cât acest diagnostic va fi pus mai devreme, cu atât se va recupera mai mult din prejudiciile ”școlii fără școală” și ale învățatului departe de profesori și de colegi.


Psihologul Mircea Miclea – profesor universitar doctor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fondatorul școlii cognitive în psihologiea românească – enumeră câteva ”afecțiuni” psihologice care trebuie neîntârziat diagnosticate, pentru a putea fi conceput un plan de redresare: la școală și acasă.

Textul de mai jos e un fragment preluat din revista – exclusiv printCRONICILE Curs de guvernare Nr. 90 (al cărui sumar, autori și interlocutori pot fi văzute AICI-LINK). 

***

Copiii par a fi victimele cele mai afectate de pandemia de COVID-19 – sub aspectul impactului major asupra activităților școlare. Școlile au fost închise timp de 32 de săptămâni, activitățile didactice s-au desfășurat (unde s-a putut) online, cu logistică inadecvată și cadre didactice slab pregătite în utilizarea tehnologiilor digitale.


Dacă acum e greu să stabilim cu precizie consecințele psihologice ale unui proces aflat încă în desfășurare, acest demers nu trebuie amânat: cu cât diagnoza va fi mai târzie, cu atât mai întârziate și ineficiente vor fi măsurile de remediere.

Actualmente, patru probleme întâmpinate de către elevi cred că necesită maximă atenție:

Acumularea unor goluri insurmontabile pe fondul cosmetizării realității: în anul pandemiei s-au dat cele mai multe note de 10 din ultimii 15 ani

Disfuncțiile activităților didactice din această perioadă și problemele logistice au generat mari carențe în dobândirea cunoștințelor. O recunosc chiar țări în care școlile au rămas mult mai multă vreme deschise, cu logistică și cadre didactice mai bine pregătite.

Marea Britanie a investit anul trecut 1,5 miliarde de lire sterline pentru învățământul „remedial”, Italia – peste 1 miliard de euro și amândouă au recunoscut că încă nu e suficient.

În România, s-a anunțat că va începe un proces de remediere a pierderilor de învățare, dar imediat după aceea școlile au fost iar închise, așa că această remediere n-a mai avut loc.

În plus, evaluarea pierderilor e lăsată exclusiv la nivelul aprecierii profesorilor și nu e monitorizată de către nimeni. Între timp, pierderile se acumulează, iar impactul lor este incremental.

Or, dacă n-ai înțeles anul acesta cum se face extragerea rădăcinii pătrate și ridicarea la putere, nu ai cum să înțelegi rezolvarea ecuației de ordinul 2 anul viitor.

(……………………………………………………..)

Prăbușirea motivației pentru învățarea școlară – o problemă mai gravă decât deficitul de cunoștințe

Învățarea școlară este determinată de alte două procese: modul în care se realizează predarea și evaluarea.

Deteriorarea motivației pentru învățare e o problemă mult mai gravă decât deficitul de cunoștințe cumulat: cunoștințele pierdute se pot recupera mai repede, motivația pentru învățare se reface greu sau niciodată.

Cum să fiu eu, ca elev, motivat să învăț, când nu am de pe ce învăța (n-am logistică), profesorul meu este foarte stângaci cu predarea online, iar evaluarea cunoștințelor este superficială (mi se încheie media cu o singură notă, care e dublată, iar subiectele de BAC și la evaluarea națională sunt foarte ușoare)?.

Mai mult, mi se închide școala din localitate, pe perioade lungi și fără nicio legătură cu incidența cazurilor de coronavirus din zonă. Tot contextul creat de modul de gestionare a pandemiei a subminat grav motivația de a învăța.

(…………………………………………………..)

Carențe majore în dezvoltarea competențelor socio-emoționale.

Într-unul dintre documentele cele mai recente, World Economic Forum (2020) plasează competențele socio-emoționale imediat după competențele tehnologice necesare pentru a susține „economia 4.0” (economia viitorului).

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

Leadership-ul, capacitatea de cooperare, de lucru în echipă, de decizie și rezolvare de conflicte, de negociere, de înțelegere a emoțiilor celuilalt sunt dimensiuni ale competențelor socio-emoționale. Din păcate, ele nu pot fi dezvoltate prin interacțiunea cu ecrane de calculator.

(………………………………………………….)

Atomizarea socială a devenit pandemică.

Creșterea nivelului de anxietate și depresie.

Există o clară convergență a datelor care arată deteriorarea echilibrului emoțional al copiilor și adolescenților. Spun asta 46% dintre părinți, dar și sondajele aplicate, care arată o creștere a frecvenței simptomelor de anxietate și depresie în pandemie, în medie cu aproximativ 30% în rândul copiilor și adolescenților (a se vedea, de pildă, Alzueto și colab., 2020; Jones, Mitra și Bhuiyan, 2021; Kearney, Hamel și Brodie, 2021).

(Citiți și:”Mircea Miclea / Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

Nu înseamnă că toate aceste simptome se vor converti automat în tulburări de anxietate și depresie de intensitate clinică, dar situația este gravă. Din nou, cei mai vulnerabili (copiii cu antecedente neurotice, cu deficite de autoreglare emoțională, cu părinți anxioși) au avut cel mai mult de suferit.

(……………………………………………………..)

Analiza integrală – alături de concluziile privind ”3 soluții la cele 4 probleme” – poate fi citită în revista exclusiv print CRONICILE  Curs de guvernare Nr. 90 – (al cărui sumar, autori și interlocutori pot fi văzute AICI-LINK). 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Ce sunt CRONICILE:

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Las ironia la o parte si va atrag atentia asupra unei greseli din titlul analizei. Va las pe dvs. sa o identificati , sa o corectati si apoi sa stergeti comentariul meu , asa cum obisnuiti.
    In rest , numai de bine.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Las ironia la o parte si va atrag atentia asupra unei greseli din titlul analizei. Va las pe dvs. sa o identificati , sa o corectati si apoi sa stergeti comentariul meu , asa cum obisnuiti.
    In rest , numai de bine.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr