Volatilitatea noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC – care a scăzut în mai, în ciuda controlului lichidității exercitat de banca centrală – a fost una dintre temele dezbătute de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul ședinței din 15 mai.
Impactul noului indicator asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare a fost de asemenea analizat, precum și recenta evoluție a inflației, care, pe fondul creșterii consumului, a depășit prognozele.
Printre îngrijorările exprimate de conducerea BNR s-au mai regăsit:
- evoluția deficitului de cont curent,
- improbabilitatea creșterii investițiilor
- tensiunile din piața forței de muncă.
În acest context, deși consiliul a decis menținerea dobânzilor, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, un control întărit asupra lichidității de pe piața monetară este esențial.
Dulceața formulărilor pentru a da alarma pe situațiile critice:
1- Creșterea economică ”în contextul noilor date, principalul ei determinant îl constituie variația stocurilor, succedată de consumul gospodăriilor populației”
2- ”formarea brută de capital fix (adică investițiile – n. red.) și exportul net acționează în sensul erodării creșterii economice”
3- ”este posibilă o mărire a contribuției negative a exportului net,
dată fiind accelerarea puternică a creșterii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în primele trei luni ale anului, în condițiile unei scăderi mai pronunțate a dinamicii exporturilor de bunuri și servicii”
4- ”Continuarea adâncirii, pe acest fond, a deficitului de cont curent față de perioada similară a anului trecut a fost considerată îngrijorătoare de către unii membrii ai Consiliului” (de fapt, deficitul de cont curent a trecut de mult pragul de alarmă – n. red.)
5- ”o redresare evidentă a investițiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcția programului bugetar, precum și din frecventele măsuri și modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe”
Marea problemă a inflației și criza forței de muncă
- S-a observat că pe parcursul primelor luni ale anului, rata anuală a inflației a mers consistent în sens opus previziunilor și că toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri lunare peste așteptări. Determinante pentru reaccelerarea inflației au fost evoluțiile de pe segmentele legume și fructe, produse din tutun și combustibili, dar și dinamica componentei de bază a inflației.
- Potrivit opiniei exprimate de mai mulți membri ai Consiliului, evoluția de ansamblu a inflației de bază continuă să indice presiuni inflaționiste pe partea cererii și a costurilor salariale, în consonanță cu poziția ciclică a economiei și cu dinamizarea consumului privat în trimestrul IV 2018 – probabil prelungite în trimestrul I 2019 -, precum și cu ampla creștere a dinamicii anuale a costului salarial unitar din industrie în primele luni ale anului.
- Unii membri ai Consiliului au accentuat că tensiunile de pe piața muncii favorizează creșterea costurilor unitare cu munca și, implicit, presiunile inflaționiste, notând totodată că acesta este un fenomen general în economiile emergente din Europa Centrală și de Răsărit.
- Referitor la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va rămâne probabil în acest an deasupra intervalului țintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină în prognoza publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019. Astfel, ea este așteptată să ajungă la 4,2 la sută în decembrie 2019 și la 3,4 la sută la finele orizontului proiecției, față de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0 la sută, respectiv 3,1 la sută.
Despre condițiile monetare: problemele controlului lichidității și al mecanismului de transmitere a politicii monetare
- În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au evidențiat creșterea consemnată în aprilie de principalele cotații ROBOR – implicit de ecartul lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară -, dar și ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacțiile de pe piața monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai de o ajustare descendentă, chiar și în condițiile controlului asupra lichidității de pe piața monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen.
- Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36 la sută al noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC – calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 și aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate și implicațiile acestei schimbări asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici.
- Un mix echilibrat de politici este necesar și pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, un control întărit asupra lichidității de pe piața monetară este esențial.
