marți

19 martie, 2024

13 noiembrie, 2019

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România în ultimii trei ani: presiunile rezultate din creșterea salariilor și pensiilor, adâncirea deficitului de cont și amplificarea incertitudinilor privind investițiile.

Problema costurilor salariale și de pensii

„Evoluția inflației de bază indică presiuni inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale, în concordanță cu dimensiunea și trendul poziției ciclice a economiei și ale dinamicii consumului privat, precum și cu majorarea susținută a costurilor cu forța de muncă”, spune minuta CA al BNR care a avut loc în 6 noiembrie, publicată miercuri.

  • Îngrijorează „creșterea anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze în ultimele luni câștigul salarial mediu brut nominal, dar și pe cel net real. S-a apreciat că presiunile asupra salariilor vor rămâne relativ ridicate în perioada imediat următoare”.
  • Tensiunile de pe piața muncii cresc „potențate de probleme structurale”, dar și de anumite „intenții pozitive de angajare, însă în slăbire evidentă, pe orizontul scurt de timp”, precum și ca efect „al dinamicii salariilor din sectorul public, anticipată a se tempera totuși în viitor”.
  • „Unii membri ai Consiliului au atras atenția asupra trendului de accelerare a creșterii în termeni anuali a costului salarial unitar din industrie care, în primele luni din trimestrul III, a atins un maxim al ultimilor 10 ani, inclusiv pe fondul pierderilor de productivitate a muncii”, spune documentul citat.

Problema reducerii creșterii economice

Administratorii BNR „au convenit apoi că evoluțiile și evaluările recente continuă să indice o decelerare mai pronunțată a creșterii economice în semestrul II, în principal pe fondul unei performanțe mai modeste a agriculturii, ce face probabilă staționarea gap-ului pozitiv al PIB la nivelul atins în trimestrul II, implicit ușor sub valorile prognozate anterior”.

  • „Cele mai noi evoluții sugerează, de asemenea, contribuții relativ egale aduse la avansul economiei în trimestrul III de consumul privat și de formarea brută de capital fix, în condițiile unei potențiale încetiniri a creșterii anuale a ambelor componente.
  • „În cazul exportului net este însă posibilă o mărire a aportului negativ, având în vedere reaccelerarea creșterii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în iulie-august, față de media trimestrului II, pe fondul încetinirii mai pregnante a creșterii anuale a exporturilor, în raport cu cea a importurilor de bunuri și servicii.

Problema deficitului de cont current


Administratorii BNR consideră „deosebit de preocupantă perspectiva continuării deteriorării contului curent și a poziției externe de ansamblu a economiei, de natură să inducă riscuri la adresa macrostabilității, dar și a sustenabilității creșterii economice, mai ales în actualul context economic și financiar global, marcat de implicații adverse și incertitudini decurgând din războiul comercial și Brexit”.

  • „În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut referiri la discrepanța dintre robustețea absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și la problemele de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și la pierderile de competitivitate prin preț înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susținute a costurilor salariale și al cvasi-stabilității cursului de schimb al leului.
  • „Mai mulți membri ai Consiliului au reafirmat nevoia unei corecții controlate a dezechilibrului extern, susținută prioritar de o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp.
  • Deficitul de cont curent continuă„să se adâncească față de aceeași perioadă a anului trecut într-un ritm alert, similar celui din trimestrul anterior, ca urmare a deteriorării consistente a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare. Unii membri ai Consiliului au considerat însă că, dincolo de ușoarele revizuiri în sens favorabil ale unor date statistice, imaginea de ansamblu rămâne în esență neschimbată, tendința de accentuare a dezechilibrului extern fiind deosebit de îngrijorătoare, mai ales în contextul deteriorării condițiilor economice în zona euro și la nivel global”.

Problemele politicii monetare

Membrii consiliului de administrație al BNR sunt preocupați și de eficacitatea politicii monetare.

  • „În luna octombrie principalele cotații ROBOR au continuat să se reducă ușor, menținându-se totuși semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară.
  • Totodată, în contextul absorbirii de către BNR a excedentului de lichiditate de pe piața monetară prin atragerea de depozite la termen, media ratei dobânzii la tranzacțiile interbancare a cunoscut doar o foarte modestă scădere în raport cu trimestrul III, accentuându-și însă ecartul negativ față de rata dobânzii-cheie, dar mai ales față de nivelul IRCC, care s-a mărit marginal în trimestrul IV, la 2,66%.
  • De asemenea, rata medie a dobânzii la creditele noi și-a corectat în septembrie doar în mică măsură scăderile ample din lunile anterioare – atribuibile consistent majorării volumului de credite garantate acordate sectorului agricol -, astfel încât media ei trimestrială s-a redus substanțial față de primele două trimestre din an, chiar și în condițiile creșterii sensibile a IRCC, evoluție de natură să sporească incertitudinile generate de acest indice de referință din perspectiva transmisiei și conduitei politicii monetare.

Deprecierea leului relativ scăzută induce riscuri inflaționiste pe termen mediu

Diferențele de evoluție ale cursului leului față de euro în raport cu evoluția cursurilor monedelor din regiune este o altă sursă de probleme, potrivit minutei BNR:

  • „Evoluția recentă a cursului de schimb leu/euro s-a decorelat întrucâtva de cea a ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune, care, în contextul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și al unor influențe interne, au consemnat scăderi notabile în octombrie, recuperând, integral sau în bună parte, creșterile înregistrate în trimestrul III.
  • „S-a apreciat că o poziționare mai joasă a raportului leu/euro, potențial antrenată de diferențialul ratei dobânzii – mai ales pe fondul relaxării politicii monetare de către Fed și BCE, precum și al atitudinii băncilor centrale din Europa Centrală și de Est –, ar putea sprijini dezinflația pe termen scurt, dar, în schimb, ar induce riscuri mari la adresa evoluției pe termen mediu a inflației, prin impactul advers exercitat asupra balanței comerciale și a contului curent.
  • „Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscului unei potențiale schimbări bruște a sentimentului pe piața financiară internațională, implicând mișcări ample de capital, care să afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă”.

Incertitudini mai mari privind investițiile

„Incertitudini și riscuri considerabil mai mari caracterizează perspectiva investițiilor, care presupune, la rândul ei, prelungirea influențelor stimulative ale politicii fiscale pro-ciclice pe orizontul proiecției”, cred administratorii BNR.

  • S-a constatat că „sursa majoră (a incertitudinilor) o constituie viitoarea construcție bugetară, date fiind creșterea considerabilă a deficitului bugetar în 2019 – îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă –, precum și mărirea impactului bugetar anticipat al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesare măsuri de stopare a deteriorării poziției fiscale, concretizate probabil, cel puțin pe termen scurt, în diminuarea cheltuielilor publice de investiții, incluzându-le pe cele finanțate din fonduri europene”.
  • „Incertitudini continuă să decurgă și din situația financiară a companiilor, precum și din sentimentul de încredere a investitorilor rezidenți și nerezidenți – condiționat de calitatea mediului de afaceri, incluzând stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ –, dar și din trendul de încetinire a economiei europene și a celei globale și din incertitudinile asociate, cu impact contracționist asupra producției industriale interne și eventual asupra investițiilor străine directe.

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: