Pe parcursul dezbaterilor care au dus la decizia din 8 ianuarie, de majorare a ratei dobânzii de politică monetară, administratorii Băncii Naționale a României (BNR) au apreciat, de mai multe ori, că evoluțiile macroeconomice cu implicații defavorabile au depășit așteptările, potrivit minutei publicate de BNR.
Astfel, sintagma „peste așteptări” apare de patru ori în documentul BNR, în legătură cu factori ai funcționării economiei României, care au implicații negative asupra macro echilibrelor. Repetiția în sine reprezintă un avertisment, în condițiile stilisticii sobre a documentelor BNR.
Astfel:
- „Expansiunea economică a consemnat în trimestrul III (din 2017) cea de-a patra accelerare consecutivă peste așteptări, și totodată cea mai semnificativă” (până la 8,8% în dinamica anuală). Dar „determinantul major al creșterii economice a continuat să-l constituie consumul gospodăriilor populaţiei, a cărui variație anuală s-a mărit la un nivel de două cifre, similar celor înregistrate anterior crizei globale”.
- Mai mult, „contrar previziunilor”, și ritmul trimestrial al creșterii „și-a accentuat trendul ascendent, până la un nivel reprezentând vârful ultimilor 10 ani”, potrivit documentului BNR.
- În schimb, „contribuția exportului net la avansul PIB și-a dublat valoarea negativă, în condițiile unei decelerări mai evidente a creșterii exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor; pe acest fond, soldul negativ al balanței bunurilor și serviciilor s-a cvasi-triplat față de aceeași perioadă a anului anterior, atingând vârful ultimelor 19 trimestre.
- „evoluțiile aferente trimestrului III semnalizează o nouă creștere semnificativ peste așteptări a excedentului de cerere agregată”. Creșterea cererii, cauzată mai ales de politicile fiscale pro-ciclice, este la originea creșterii inflației care a determinat majorarea dobânzii.
- O „foarte ușoară revizuire în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, asociată cu accelerarea mult peste așteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creștere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor sale inflaționiste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu”, spune minuta BNR.
Majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00% a fost susținută și de argumente precum:
- „riscul creșterii peste așteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri în 2018, sau
- cel de înrăutățire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potențială reducere spre valori critice a investițiilor publice în favoarea susținerii consumului, de natură să prejudicieze potențialul de creștere a economiei românești și să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar și ale deficitului de cont curent”.
În plus, „membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie”
Mai rău, „unii membri ai Consiliului au menționat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară”.
Tensiuni păguboase pe piața muncii
Administratorii BNR „au evidențiat nivelul record atins în octombrie de efectivul salariaților din economie, pentru a șasea lună consecutiv, dar și trendul descendent pe care dinamica acestuia a continuat să se plaseze, semnalizând o limitare a spațiului de creștere a gradului de ocupare, implicit o sporire a dificultăților companiilor în recrutarea de personal calificat”.
Rata șomajului a stagnat în schimb la 4,9 la sută în intervalul august – octombrie, iar rata locurilor de muncă vacante a consemnat în trimestrul III o scădere.
„S-a considerat că probabila întrerupere a tendinței de încordare a pieței muncii, sugerată de aceste evoluții, este însă temporară, în condițiile în care sondaje de specialitate indică perspective relativ mai optimiste de angajare pentru trimestrul I 2018”.
În acest context, „au fost remarcate nivelurile de două cifre, deosebit de înalte din perspectivă istorică, dar și în comparație cu anul 2016, la care s-au menținut în trimestrul III variația anuală a salariului mediu brut nominal și cea a costului orar total cu forța de muncă. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a revenit însă în octombrie pe trendul descendent pe care a intrat în trimestrul IV 2016, după o majorare temporară survenită în trimestrul III ca urmare a temperării avansului productivității muncii”.
În același timp, însă, au fost semnalate și „incertitudinile și riscurile de sens opus la adresa perspectivei creșterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligațiilor privind contribuțiile sociale, dar și din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB”.
A fost remarcat, de asemenea, și „riscul prelungirii caracterului anemic al absorbției fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum și cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populației sub impactul unei relative creșteri a efectelor inflaționiste directe și indirecte ale șocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidențiată posibila evoluție sub așteptări a inflației în zona euro și în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste.
Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută, de la nivelul de 1,75 la sută, majorarea la 1,00 la sută a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 0,75 la sută și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,00 la sută, de la 2,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
