Ministrul Justiției, Raluca Prună, și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au convenit joi declanșarea cu celeritate a procedurii de desemnare a unui nou procuror general și modul în care va fi selectat acesta.
Ministrul a refuzat să dea detalii despre principiile stabilite cu ceilalți membri CSM, dar a explicat că nu va fi un concurs de dosare. Criteriile vor fi publicate curând.
„Am avut o discuție informală cu membrii secţiei de procurori. Suntem de acord că procedura trebuie declanșată cu celeritate. Am căzut de acord asupra principiilor. Nu sunt noi, sunt principii pe care s-au mai făcut propuneri și numiri anterioare. Suntem cu toții de acord, și noi, și CSM, cum trebuie procedat. În curând voi publica criteriile. Nu vreau să dau acum un termen. Tratez acest lucru cu maximă celeritate, pentru că România trebuie să aibă cât de curând un procuror general”, a declarat Raluca Prună la ieșirea de la ședința CSM.
Președintele CSM, Mircea Aron, a recomandat modelul folosit pentru desemnarea șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu: „Ceea ce s-a făcut în cazul DIICOT e bine să se facă și acum. Bănuiesc că o să fie mai multe candidaturi care se duc la minister, ministrul poate să trimită pe lege o singură propunere, care va ajunge la CSM – secția pentru procurori”, a declarat Mircea Aron.
În cazul DDICOT, candidații au fost mai întâi intervievați la Ministerul Justiției și, după selectarea lui Daniel Horodniceanu, acesta a fost intervievat și de CSM.
Procedura, potrivit Legii privind statutul magistraților:
- Ministrul Justiției propune procurorul general
- Președintele îl numește
- CSM își dă avizul (este un aviz pur consultativ)
- Preşedintele României poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
- Mandatul este de trei ani
- Cel propus trebuie să aibă o vechime de minimum 10 ani în funcţia de judecător sau procuror
Tiberiu Nițu și-a dat demisia, cu patru luni înainte de a i se încheia mandatul de trei ani, din cauza dosarului coloanelor oficiale în care i s-a ridicat imunitatea fostului vicepremier Gabriel Oprea. Săptămâna trecută, Tiberiu Nițu spunea că nu-și dă demisia și că activitatea instituției nu este afcetată de apariția numelui său în dosarul coloamelor oficiale.
Acesta și-a anunțat demisia în finalul unui comunicat al Parchetului General în care sunt enumerate rezultatele pozitive ale instituției menționate în MCV:
“Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activităţii mele în fruntea Ministerului Public, la fel şi datele din bilanţ care vor fi făcute publice în cursul lunii martie, în condiţiile în care numele meu şi funcţia pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate şi onoare – să îmi depun demisia din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, spune Tiberiu Nițu, în comunicat.
Cum explică Tiberiu Nițu folosirea coloanelor oficiale:
- “Nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege.
- Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie.
- Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei.
- Măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare.
- În întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.”
Tiberiu Nițu, în dosarul lui Gabriel Oprea
În calitate de ministru de Interne, Gabriel Oprea a semnat în aprilie 2014 un protocol cu Parchetul General prin care i se punea la dispoziție procurorului șef coloană oficală pentru deplasările prin București.
Din aprilie 2014 și până în octombrie-noiembrie 2015, Tiberiu Nițu ar fi folosit însoțitor de aproximativ 700 de ori (de două ori pe zi, media), în condițiile în care legea le permite însoțirea permanentă doar s președintelui României și prim-ministrului, precum și președinților celor două Camere ale Parlamentului (care nu au solicitat niciodată coloană oficială).
Asta, deși procurorul general beneficiază legal de însoțitor SPP și mașină:
“Niciunul dintre actele normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară“, preciza DNA într-un comunicat.
