Se prefigurează un nou conflict de natură constituțională între DNA și Guvern, de data aceasta din cauza Dosarului Belina.
Ministrul Justiției a declarat marți dimineața că procurorii nu pot verifica legalitatea unei HG, acest lucru fiind atributul exclusiv al instanței de contencios administrativ.
Reamintim că în luna februarie, CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională (care încetase la momentul pronunțării, prin abrogarea OUG 13), tot între executiv și DNA, din cauza Dosarului OUG 13. Curtea Constituțională a decretat atunci că procurorii nu pot verifica oportunitatea unui astfel de act.
Ce spune acum ministrul Justiției, despre Dosarul Belina:
„Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea.
În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalităţii catelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ.
Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanţele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ”, a spus Tudorel Toader.
Demiterea ministrului Justiției sau a procurorului general?
Luni, Codrin Ștefănescu, secretarul general al PSD, a anunțat că va cere revocarea minsitrului Justiției, care nu „intervine”, din punct de vedere „legal”, în „atacul” procurorilor asupra PSD (acuzarea liderilor formațiunii în dosare de corupție).
„E un atac la adresa PSD din partea statului paralel. Nu prea avem ministru al Justiţiei. În ultimele zile nu am văzut niciun fel de declaraţii din partea domnului Tudorel Toader vizavi de toate abuzurile astea şi vizavi de încălcarea deciziei CCR din partea DNA. Sper că azi să aibă poziţia de ministru, să respecte jurămânul că va apăra ţara, Constituţia”, a spus Ştefănescu, înainte ședinței BPN a social-democraților.
Ședința a fost organizată luni pentru a stabili ce va face partidul după acuzarea celor două apropiate ale lui Liviu Dragnea: Sevil Shhaideh și Rovana Plumb. Concluzia – cele două nu vor fi înlocuite în Guvern, iar Rovanei Plumb nu i se va ridica imunitatea.
La ieșirea din ședința BPN, Liviu Dragneadeclara că secretarul general a înțeles chestiunea Tudorel Toader: „Lumea a venit încărcată. Eu le-am spus colegilor mei că, în astfel de situaţii, când adrenalina este foarte ridicată, este bine să ne abţinem până când schimbăm impresii, informaţii, păreri şi să luăm o concluzie aşezată pentru că din conflictul ăsta nu trebuie să pice Tudorel Toader. El este un om pe care îl apreciez foate mult. Are ritmul lui. Poate noi, aici în sud, suntem mai obişnuiţi cu un ritm mai alert, dar din punctul meu de vedere nu se pune problema asta şi, după întâlnire, Codrin Ştefănescu a înţeles asta”, a declarat Dragnea.
Cazul Belina
În acest caz, al insulei Belina, vicepremierul Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu, iar pentru Rovana Plumb s-a cerut ridicarea imunității pentru a putea fi anchetată în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale.
Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar câteva zile mai târziu, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
DNA îi acuză pe cei doi miniştri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege, spune DNA.
Scoaterea din proprietatea statului s-a făcut pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, dar hectarele respective au ajuns, în realitate, la Tel Drum.
Potrivit unui raport, publicat de Rise Project și atribuit Direcţiei Generale de Protecţie Internă, proprietarul real al companiei Tel Drum, care a obținut numeroase contracte cu statul, ar fi Liviu Dragnea, deținătorul pachetului majoritar de acțiuni la purtător ale firmei.
Raportul DGPI, intitulat “Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, descrie o “reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”, prin care Liviu Dragnea ar fi fraudat fonduri europene şi guvernamentale. Documentul prezintă afacerile cu bani publici ale grupării și vorbește despre zeci de licitaţii câștigate de Tel Drum, lucrări fictive, donaţii suspecte la partid, cercuri relaţionale şi de influenţă.
Cronologia afacerii:
În noiembrie 2013, Cabinetul Victor Ponta emite HG 943 prin care Insula Belina și Bratul Pavel trec de la Apele Romane la CJ Teleorman
Ianuarie 2014 – Teldrum preia cele 80 de ha, după ce semnează trei contracte acordate de CJ Teleorman ilegal, fără licitație
16 martie 2014 – Teldrum îi cere CJ dreptul de a concesiona terenul unei firme chineze
27 martie 2014 – CJ supune la vot solicitarea Teldrum
Decizia CCR care ar putea duce la demiterea procurorului general. Ministrul Justiției: Voi avansa o propunere după ce văd motivarea
Curtea Constituţională analizează, marţi, sesizările depuse de preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ministerul Public.
Liderii coaliției de guvernare au cerut CCR să spună dacă procurorul general, Augustin Lazăr, avea dreptul să refuze transmiterea, către Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, dosarul cu acest subiect care a fost clasat la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe motiv că faptele nu se confirmă.
De asemenea, Dragnea și Tăriceanu au mai reclamat faptul că șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, nu s-a prezentat în Parlament pentru a fi audiată în Comisie referitor la petrecerea organizată de Gabriel Oprea în seara turului II al prezidențialelor din 2009.
La respectiva petrecere au participat mai mulți lideri politici, dar și demnitari importanți, precum directorul SRI de atunci – George Maior, Florian Coldea (fost prim-adjunct al directorului SRI) și Laura Codruța Kovesi, procuror general, la acea vreme.
Urmărește-ne pe Google News
