Ministrul Justiției a declanșat procedura revocării procurorului general

Ministrul Justiţiei a anunțat miercuri că solicită demiterea procurorului general Augustin Lazăr pentru 20 de motive (puteau să fie mai multe, a ținut să precizeze Tudorel Toader) prezentate în raportul de evaluare a activității manageriale a lui Augustin Lazăr.

De precizat: anunțul a fost făcut chiar în ziua în care, la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a discutat cu partidele parlamentare posibilitatea unui pact pe justiție.

Conform procedurii declanșate, propunerea de revocare pleacă spre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde Secția pentru procurori trebuie să emită un aviz consulativ.

Raportul ministrului Toader și avizul CSM sunt trimise apoi la Administrația Prezidențială, pentru ca șeful statului să ia o decizie – semnează sau nu decretul de revocare.

Reamintim că în urma unei evaluări asemănătoare a activității manageriale a fost demisă și Laura Codruța Kovesi, de la conducerea DNA.

Președintele a fost obligat în mai să semneze revocarea acesteia din funcție, după ce Curtea Constituțională a decis că șeful statului trebuie să execute solicitarea ministrului Justiției, deoarece nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci doar o putere de verificare a regularităţii acesteia.

Controversata decizie a CCR a fost luată pe baza unei interpretări foarte criticate, inclusiv de către Comisia de la Veneția, a articolului 132 alin 1 din Constituție, articol ce ar trebui modificat, în opinia Comisiei de la Veneția, la următoarea revizuire a legii fundamentale.

Ce prevede articolul respectiv:

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

Ce spune Comisia de la Veneția, în opinia privind legile Justiției, despre modul în care CCR a interpretat prevederea:

Decizia CCR care a impus demiterea șefei DNA duce la o consolidare clară a competențelor ministrului Justiției în ceea ce privește procurorii, în timp ce, dimpotrivă, în special în contextul actual, important ar fi să se consolideze independența procurorilor și să crească rolul instituțiilor ce ar putea echilibra influența ministrului – șeful statului și CSM.

Pentru că nu se mai poate da un alt înțeles acestui articol, după ce Curtea Constituțională s-a pronunțat, Comisia de la Veneția propune ca prevederea să fie modificată atunci când va fi revizuită legea fundamentală:

Curtea Constituțională are autoritatea de a interpreta Constituția într-o manieră obligatorie și nu este de competența Comisiei de la Veneția de a contesta interpretarea Constituției (…)

În acest sens, o măsură-cheie ar fi modificarea, în contextul unei viitoare revizuiri a Constituției României, a dispozițiilor acestei prevederi.

Motivele invocate de Tudorel Toader pentru demiterea lui Augustin Lazăr

„Actele şi faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea managerială a lui Augustin Lazăr contravine obligaţiei constituţionale şi legale. 

Nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public.

Gravitatea comportamentelor, a mesajelor publice ale procurorului general a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional.”, a declarat ministrul Toader înainte de a anunța declanșarea procedurii de revocare.

Principalele motive:

• A susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA.
• Punctul 10, neîndeplinirea obliectivelor asumare de procurorul general în proiectul de managemet. În proiect scrie vom lua toate măsurile ca să reducem delegările în funcţii de execuţie sau de conducere, adică cei care au funcţii să le exercite în realitate, dacă ne uităm pe evaluarea Ministerului Public, constatăm contrariul. În mandatul dânsului a crescut numărul delegărilor. Cu alte cuvinte, una spunem alta facem.
• Nelegalitatea numirii în funcție – din dosarul de candidatură la funcția de procuror general lipsea evaluarea. Pe 27 aprilie 2016, președintele a semnat numirea în funcţia de procuror general, unde nu exista evaluarea criteriilor de performanţă profesională. Rezultă faptul că ministrului Justiţiei de la acea dată a făcut propunerea de numire în funcţia de procuror general cu nerespectarea criteriilor şi procedurilor legale. Preşedintele Republicii nu a verificat legalitatea evaluării în propunerea numirii făcute.
• Contestarea legilor de modificare a Legilor Justiţiei, utlerior controlului de constituţionalitate. Vă dau un singur exemplu, deşi am mai multe. Mult s-a discuta în spaţiul public despre acea secţie specială (Secţia de anchetă a magistraţilor -n.r.). Procurorul general şi-a exprimat punctul de vedere, dar la un moment dat Curtea Constituţională a validat soluţia ca fiind constituţională. Şi ştim că deciziile CCR sunt definitve şi obligatorii, iar tu ca procuror eşti primul chemat să respecţi legea.
• Discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.
• Practicarea și încurajarea unor comportamente contrare obligatiilor constituționale și legale. Folosirea cu plăcere a sintagmei niște inculpați de rang înalt. 
• Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerepectării deciziilor CCR. Dacă un cetăţean care nu are pregătire poate să spună <<o fi, nu o fi>>, un procuror general care să încurajeze nerespectarea e mult mai grav. Am în vedere acelaşi demers, ancheta comisiei paprlamentare.
• Tergiversarea prcedurilor în cazul propunerii pentru șefia DNA, Adina Florea.
• Deciziile luate în cazul dosarului privind protestul din 10 august
• Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale (protocolulîncheeiata cu SRI în decembrie 2016), ceea ce înseamnă crearea unor premise pentru o justiție paralelă.

Reacția procurorului general – Acesta este răspunsul pe care Executivul îl dă Comisiei de la Veneția

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat miercuri seară că acest raport de evaluare este de fapt răspunsul pe care Executivul îl dă Comisiei de la Veneţia și nu conține motive, ci niște „ziceri penibile”.

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Declarațiile lui Augustin Lazăr:

• Cu doar două zile în urmă, Comisia de la Veneţia transmitea că independenţa procurorilor poate fi afectată de numirea şi eliberarea din funcţie a procurorilor, recomandând examinarea acestor dispoziţii. Raportul de evaluare a activităţii manageriale desfăşurate de către procurorul general de la PICCJ este răspunsul pe care Executivul, prin vocea ministrulu Justiţiei, înţelege să îl dea Comisiei de la Veneţia. Raportul prezentat azi e modul în care Executivul, prin ministrul Justiţiei, înţelege să respecte autoritatea Ministerului Public ca parte a justiţiei din România
• Evaluarea procurorului general a fost efectuată de către CSM, concluziile fiind de asemenea pozitive. A fost dat calificativul foarte bine. Concluziile la care a ajuns ministrul Justiţiei, fără o bază factuală şi solidă, reprezintă un demers de a destabiliza Ministerul Public. Stabilitatea instituţiei e esenţială.

Ralucă Prună respinge acuzația că propunerea lui Augustin Lazăr la Parchetul general a fost nelegală

Raluca Prună, fost ministru al Justiției în Cabinetul Dacian Cioloș, cea care l-a numit pe Augustin Lazăr, respinge acuzația privind nelegalitatea numirii.

Într-un mesaj postat pe Facebook, aceasta explică:

Sunt ministrul justiției care a făcut propunerea de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Am obligația de a răspunde public afirmațiilor ministrului Toader privind pretinsă nelegalitatea a acestei propuneri. Fac următoarele precizări:

1. La momentul formulării propunerii, procurorul Augustin Lazăr îndeplinea toate criteriile formale (vechime de 10 ani, calificativul „foarte bine” la ultima evaluare profesională, absența vreunei sancționari disciplinare în ultimii 3 ani), potrivit legii 303/2004.

2. Aceste criterii formale au fost reverificate de Consiliul Superior al Magistraturii, înainte de acordarea avizului, prin consultarea dosarului profesional al candidatului aflat în gestionarea Consiliului. Avizul CSMcu privire la propunerea de numire a procurorului Augustin Lazăr în funcția de procuror general României confirmă îndeplinirea tuturor criteriilor legale și a celor de procedura. Avizul a fost dat cu unanimitate.

3. Înaintarea propunerii în vederea numirii de către Președintele României a cuprins toate elementele cerute de lege.

Câteva elemente suplimentare. Procurorul Augustin Lazăr avea la dată propunerii 34 de ani neintrerupti în profesie și numai calificativul ‘foarte bine’ de-a lungul întregii cariere. La momentul propunerii, Augustin Lazăr era procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Albă Iulia, la al doilea mandat obținut prin concurs organizat de CSM. Consiliul verifică criteriile formale de vechime, calificativ și absența sancțiunilor profesionale înainte de numirea în funcția de conducere. CSM a verificat îndeplinirea condițiilor în decembrie 2015 când procurorul Lazăr a obținut prin concurs al doilea mandat de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Apel Albă Iulia. Și, așa cum am precizat în aprilie 2016 când am înaintat propunerea de numire în funcția de procuror general al României.