Ministrul Corina Şuteu a trimis la UNESCO, în ultima zi de mandat, dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană” - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Ministrul Corina Şuteu a trimis la UNESCO, în ultima zi de mandat, dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”

5 ianuarie, 2017

suteuMinisterul Culturii a trimis miercuri, 4 ianuarie 2017, la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale,precizează un comunicat al Ministerului Culturii.

Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început din 2011 (când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO) şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016, se arată pe site-ul ministerului.


”Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, a transmis ministerul.

Valoarea excepţională a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, între care ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

Odată identificată valoarea excepţională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenţia Patrimoniului Mondial impune obligaţia declanşării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens.

Recunoaşterea internaţională a valorii universale a patrimoniului naţional face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească şi de convenţia UNESCO semnată de România.


”Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esenţială: un monument istoric de importanţă naţională (şi recunoscut ca atare de Statul Român), şi universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate şapte situri din Europa şi a celor mai periclitate din lume. Recunoaşterea internaţională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO şi a României, prin semnarea Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural”.

În prezent, România are şase poziţii culturale şi o poziţie naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, centrul istoric al oraşului Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării.

Corina Şuteu îşi manifestă speranţa că ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, va susţine şi va duce mai departe în cele mai bune condiţii acest demers.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus.

În perioada februarie – august 2017 va avea loc evaluare tehnică a dosarului, în septembrie 2017 va fi organizată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat, iar în iulie 2018 va fi făcută analiza în Comitetul Patrimoniului Mondial şi va fi luată o decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr