duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 martie, 2021

Miniştrii de Finanţe din Zona Euro (Eurogrup) s-au angajat să susțină continuarea suspendării  plafonului maxim privind deficitele bugetare în 2021 şi 2022, ca și stimulentele fiscale pentru a sprijini economia regiunii să depăşească criza coronavirus.

„Câtă vreme prevalează criza acută în sănătate, măsurile fiscale rămân necesare, pentru a proteja cetățenii și companiile”, spune un comunicat al Eurogrup, emis luni seara.

Totodată, Eurogrup a decis că managementul creşterii datoriei publice va deveni oportun după ce redresarea economică se va fi consolidat.


Restricțiile fiscale și privind nivelul de îndatorare al țărilor UE (max 3%, respectiv 60% din PIB) au fost suspendate anul trecut, prin activarea clauzei de urgență prevăzute în Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (TUFE).

Activarea clauzei au permis guvernelor regiunii să-și susțină fiscal țările cu echivalentul a 8% din PIB și cu programe de infuzie de lichidități de 19% din PIB, potrivit documentului citat.

Renunțarea la stimulentele fiscale este „prematură”

„Retragerea prematură a susținerii fiscale trebuie evitată. Eurogrup este angajat în susținerea fiscală a Zonei Euro în 2021 şi în 2022 şi, de asemenea, luând în considerare stimulentele fiscale ce derivă din Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF)”, spune comunicatul citat.

Declaraţiile sunt menite să reasigure pieţele şi afacerile că zona euro nu va începe retragerea sprijinului înainte ca redresarea să se consolideze şi că vor fi protejate investiţiile.


Facilitatea de Redresare și Reziliență european presupune granturi și împrumuturi de 672,5 miliarde de euro în total, care vor fi împrumutate la rândul lor de pe piață de Comisia Europeană și vor fi acordate țărilor membre pentru a face față pandemiei și a-și relansa economiile după aceasta.

(Citiți și: „Mecanismul European de Redresare și Reziliență, votat în Parlamentul European / 5 obstacole în fața unui PNRR care să obțină notă de trecere la Bruxelles”)

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României va face obiectul unor negocieri cu Comisia Europeană.

România ar trebui să primească 29,2 miliarde de euro, dar cea mai nouă formă a PNRR trimisă Comisiei Europene conține propuneri de proiecte ce depășesc semnificativ alocarea acordată României.

(Citiți și: „PNRR a fost actualizat – alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea”)

BCE accelerează infuziile de lichidități

La rândul său, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că în următorul trimestru va accelera ritmul achiziţionării de obligaţiuni, cu scopul de a menţine scăzute costurile de finanţare ale economiei zonei euro.

„Consiliul guvernatorilor BCE se aşteaptă ca în următorul trimestru operaţiunile în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) să se realizeze într-un ritm semnificativ mai ridicat decât în primele luni din 2021″, a spus BCE într-un comunicat.

(Citiți și: „BCE depinde de politica Fed: Decalajul randamentelor dintre titlurile americane și cele germane, la cel mai ridicat nivel de la debutul crizei”)

Anul trecut, economia Zonei Euro s-a contractat cu 6,6%, cel mai sever declin din istoria sa, din cauza restricţiilor necesare pentru a stopa răspândirea pandemiei.

Retragerea stimulentelor fiscale – graduală. Chestiunea datoriei publice

„După ce se îmbunătăţeşte situaţia din domeniul sanitar şi restricţiile se atenuează, măsurile fiscale ar trebui transformate gradual în acţiuni țintite (mai precis) pentru o rezulta  o redresare sustenabilă şi rezilientă. Firmele viabile, dar încă vulnerabile, trebuie ajutate să evite problemele insolvenţei, să se redeschidă şi să-şi ajusteze modelele de afaceri”, mai spune Eurogrup.

Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere a economiei de 3,8% în 2021 și 2022, dar nivelul datoriei publice ar urma să depăşească în medie 100% din PIB în zona euro. Nivelul datoriei Greciei este deja la 200% din PIB, iar al Italiei la 160% din PIB, potrivit Reuters.

Eurogrup a amânat probelemele managementului datoriei publice în Zona Euro, până după ce „evoluția redresării va fi devenit solidă”. Atunci, „statele membre ale zonei euro vor aborda problema creşterii nivelului datoriei publice prin aplicarea unor strategii fiscale sustenabile pe termen mediu”, a mai spus Eurogrup în comunicatul său.

Miniștri de Finanțe din Zona Euro au mai promis că își vor coordona acțiunile pentru a asigura „politici de susținere agile” și în funcție de orientările de politică fiscală pe care Comisia la va face cunoscute la sfârșitul lunii mai, ca parte a pachetului semestrului european de primăvară 2021.

 

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: