Parlamentul European a votat marți seara (582 voturi „pentru”, 40 „împotrivă” și 69 abțineri) Mecanismul European de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro, deschizând calea operaționalizării acestui proiect comun european de transformare a economiilor statelor membre.
După ce toate statele membre vor aproba noua structură a veniturilor proprii ale bugetului european, dând astfel posibilitate Comisiei Europene să înceapă să împrumute bani de pe piețele internaționale pentru finanțarea mecanismului, și după ce Comisia Europeană va aproba Planurile naționale, statele membre vor putea avea acces la fonduri, pe bază de proiecte, cel mai devreme în prima jumătate a anului 2021.
Reperele importante pentru România:
Mecanismul de Redresare și Reziliență alocă României 30,4 miliarde euro. Fondurile sunt structurate sub formă de granturi (13,7 miliarde euro) și sub formă de împrumuturi (16,6 miliarde euro).
Un draft al PNRR a fost transmis Comisiei în iarna anului 2020, Comisia a făcut mai multe observații, documentul este acum în procedură de actualizare, iar termenul limită – asumat de guvern- pentru actualizarea PNRR este 5 martie.
(Citiți și: ”CDR – Rețeta anului 2021: debirocratizare, digitalizare, transparență și consultare cu mediul de afaceri”)
5 obstacole din fața unui PNRR care să obțină la Bruxelles notă de trecere
Având în față posibilitatea teoretică de a atrage, suplimentar față de alocările din Bugetul multianual UE, peste 30 miliarde euro – un buget comparabil, de exemplu, cu Fondurile structurale și de investiții alocate țării în exercițiul financiar 2014-2020 – senzația inițială este că România poate să-și rezolve multe restanțe cu bani europeni.
În practică, o sită foarte deasă cerne proiectele care pot fi incluse în acest plan național astfel încât acesta să poată fi aprobat de Bruxelles.
1. Gradul de maturitate al proiectelor
Comisia Europeană a gândit acest mecanism sub semnul urgenței cu care trebuie ajutate statele membre să depășească efectele pandemiei.
În consecință, a decis că toate contractele trebuie atribuite până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 și toate proiectele trebuie finalizate până cel târziu la data de 31 decembrie 2026. Condițiile sunt cumulative și nu este aprobat un mecanism de ”fazare” de tipul celui care funcționează la proiecte derulate din bugetul multianual.
Cu alte cuvinte: statul pierde banii alocați dacă nu atribuie contractele în următorii 2 ani și jumătate și trebuie să îi returneze banii cu care a finanțat un proiect dacă acesta nu este recepționat în următorii 5 ani și jumătate.
(Citiți și:”ROMÂNIA ÜBER ALLES” – Interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea. A apărut: Sumarul nr. 92 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)
În aceste condiții, România este obligată să propună spre finanțare în PNRR fie proiecte care au deja studii de fezabilitate, proiecte tehnice, eventual licitații de atribuire demarate, fie proiecte despre care este sigură că nu se vor bloca, cu anii, în contestații și litigii în instanțe.
2. Structura alocărilor în PNRR și miza digitalizării
Comisia Europeană a stabilit praguri minime pentru alocări în planurile naționale în domeniile ”Digitalizare” și ”Economie verde” – 20%, respectiv 37%. Statele membre pot aloca procente mai mari acestor domenii, dar orice plan care nu respectă țintele minime este respins.
Pe de altă parte, Comisia Europeană cere ca proiectele să își aducă contribuția la reformă, deci, la capitolul ”Digitalizare”, de exemplu, este exclus să fie finanțate ”tradiționale” achiziții de hardware sau software pentru administrațiile locale și centrale.
În schimb, ar fi o oportunitate de a finanța și de a finaliza proiecte mari, de tipul:
- interconectarea bazelor de date
- implementarea facturilor fiscale
- legarea caselor de marcat la serverul ANAF
- semnătura electronică
- digitalizarea Justiției
- eficientizarea administrațiilor prin automatizarea proceselor
3. Câmpul minat al legislației și capacitatea Curții de Conturi de a o interpreta corect
Aspect fundamental al PNRR: planurile trebuie puse în aplicare de urgență, deci Guvernul are ocazia perfectă să modifice legislația achizițiilor, astfel încât procedurile să fie simplificate și termenele să fie scurtate, și să impună maximă celeritate în judecarea eveltualelor contestații la licitații.
În altă ordine de idei: România – o țară afectată puternic de defrișări- poate propune multe proiecte de interes în ceea ce privește Mediul – reîmpăduriri sau înființarea de perdele forestiere.
În România sunt însă 2 entități centrale ce au atribuții în acest domeniu– Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, și ambele, ținând cont de sumele consistente ce pot fi atrase, vor lupta să gestioneze acest tip de proiecte. Problema se poate rezolva totuși simplu, prin decizie politică. Mai greu se pot rezolva problemele de proprietate – terenuri defrișate în trecut sunt azi fânețe sau teren arabil, în proprietate publică sau privată, iar actualii proprietari ar pierde după reîmpăduri subvențiile agricole pe care le primesc.
Pe de altă parte, trebuie menționat că fiecare stat membru este responsabil de buna gestionare a fondurilor alocate și atrase prin PNRR, deci auditul financiar urmează să fie efectuat în România de Curtea de Conturi, instituție care a dovedit în trecut inflexibilitate în ceea ce privește termene, proceduri de achiziție sau licitații.
4. Finanțarea construcției de autostrăzi ține de capacitatea de negociere guvernamentală
Lansarea primei variante a PNRR a oferit prilej președintelui Iohannis să afirme: ”Fondurile la care mă refer reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România de a construi autostrăzi, căi ferate, de a implementa programe de digitalizare în economie, în admistraţie”.
Problema: Comisia Europeană nu agreează finanțarea construcției de autostrăzi cu argumentul că acestea nu contribuie cu nimic la atingerea țintelor de mediu.
Pentru a reuși totuși asta, România, mult în urma statelor membre UE la capitolul infrastructură de transport rutier, trebuie să negocieze convingător cu Comisia Europeană, eventual plasând pe listă doar cele mai importante 2-3-4 proiecte de autostrăzi, cu argumentul creșterii de competitivitate, și pe baza unor proiecte care să conțină obligatoriu componenta de dezvoltare a rețelei naționale de stații de încărcare electrice și o alta de mediu – perdele forestiere, iluminat din surse regenerabile etc.
O alternativă ar fi concentrarea în PNRR a proiectelor cu componentă ”verde”: căi ferate și transport pe ape interne și finanțarea proiectelor de infrastructură rutieră în principal din fonduri europene alocate prin bugetul multianual UE.
5. bani gratis vs. bani cu împrumut
Din dezbaterea publică lipsește elementul important: cu ce tip de fonduri vor fi finanțate proiectele cuprinse în PNRR. Din cele 30,4 miliarde euro, în mare, 40% reprezintă granturi, 60% credite. În acest moment, toate autoritățile locale și centrale încearcă să împingă proiecte pe lista PNRR fără să știe cum vor fi acestea finanțate, din granturi sau din credite? Sau cu un mix de finanțare?
În cazul în care un proiect nu este eligibil pentru finanțarea prin granturi, cine își va asuma sarcina datoriei, Guvernul sau administrațiile? Probabil, Guvernul va fi cel care va stabili prioritățile naționale, respectiv tipul de finanțare.
Comisia Europeană se confruntă deja cu un val de critici pe această temă din partea unor state membre UE care afirmă că Mecanismul de Redresare și Reziliență pune o presiune suplimentară, prin componenta de creditare, pe deficit și datorie publică. Mai multe state membre se gândesc să acceseze doar componenta de granturi a Mecanismului european.
Portret-robot al planului ideal
Toate cele 12 planuri înaintate de statele membre la Bruxelles anul trecut au fost retrimise guvernelor emitente spre modificare și completare din cauză că nu respectau viziunea Comisiei Europene. E drept, o viziune nu foarte precis detaliată de Bruxelles.
Deficitul de comunicare este remediat public pe 20 ianuarie 2021, când Comisarul Valdis Dombrovskis descrie structura unui bun plan național de relansare.
(Citiți și: ”Comisia Europeană îi explică României cum ar trebui să arate Planul de relansare. Care să poată primi și finanțare”)
În sumar, condițiile pe cate trebuie să le respecte planurile naționale, inclusiv cel românesc:
- transformare digitală, alocări de minimum 20%
- economie verde, alocări de de minimum 37%
- proiectele trebuie să contribuie la reforme sectoriale
- proiectele trebuie să contribuie la adresarea recomandărilor specifice de țară incluse în ultimele rapoarte Semestrul european
Siegfried Mureșan: Prefinanțarea primită de țara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de euro
„Votul de ieri, din plenul Parlamentului European, a reprezentat etapa finală pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. Urmează publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care mecanismul devine literă de lege. Din acest moment, misiunea noastră, la nivelul Parlamentului European, a fost încheiată. Banii sunt de acum la dispoziția statelor membre. Fiecare stat va depune acum în mod oficial propriul plan național de redresare și reziliență pe care Comisia Europeană va trebui să-l aprobe într-un termen de două luni”, a declarat miercuri deputatul european Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului European asupra Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Mecanismul va avea șase direcții prioritare de finanțare: digitalizarea, ecologizarea, competitivitatea și coeziunea economică (adică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziunea socială și teritorială, întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia) și proiecte pentru tineret.
„Raportul legislativ adoptat ieri cuprinde toate lucrurile bune pe care le-am obținut anul trecut în negocierile privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cuprinde, în primul rând, posibilitatea de a finanța din acest mecanism toate tipurile de investiții pe care România și le-a propus în Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt investiții care vor contribui la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi.
Vom avea posibilitatea de a folosi acești bani în proiecte de infrastructură vitale României, în proiecte care contribuie totodată la tranziția spre o economie verde și la digitalizarea țării. Un lucru foarte important este că, în urma solicitării noastre în Parlamentul European, construcția de noi spitale și modernizarea sau extinderea spitalelor existente devin acțiuni eligibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a mai spus deputatul european.
„În al doilea rând, raportul prevede acordarea unui avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism statelor membre. Inițial Consiliul Uniunii Europene propusese un avans – adică o prefinanțare – de 10% din suma totală. Acest procent a crescut la 13%, ca urmare a propunerii Parlamentului European făcută la solicitarea mea, pe care am apărat-o de-a lungul întregului proces de negociere.
Acest lucru înseamnă că, de îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență al României va fi aprobat oficial, prefinanțarea primită de țara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de euro, față de 3,04 miliarde cât era prevăzut inițial. Astfel, oamenii vor simți mai repede beneficiile investițiilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență” a adăugat Siegfried Mureșan.
„Am mai inclus în raportul legislativ cerința ca țările membre să facă o autoevaluare cu privire la riscurile pe care investițiile din acest mecanism le pot avea asupra securității cibernetice a Uniunii Europene. Am vrut să fim siguri că nu vor fi finanțate proiecte care pun în pericol securitatea cibernetică europeană. De exemplu, banii nu ar trebui folosiți pentru investiții în rețelele 5G de către companii ostile din țări din afara Uniunii Europene împotriva voinței noastre.
Nu în ultimul rând, am introdus o clauză de revizuire după 2 ani. Astfel, vom putea aduce modificări mecanismului dacă observăm că anumite aspecte pot fi îmbunătățite”, a mai spus Siegfried Mureșan.
