Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de marţi un memorandum prin care Ministerul Economiei şi Energiei (MEEMA) propune să-i fie alocate spre administare aproape 793 de milioane de lei rămase necheltuite din Planul Naţional de Investiţii (PNI) energetice.
Dintre cele 3 variante expuse în document, Ministerul Economiei o consideră ca fiind cea mai potrivită pe cea privind „constituirea, la dispoziția MEEMA, a unui fond în scopul sprijinirii operatorilor din sectorul producerii energiei pentru investiții ce vor contribui la atingerea țintei de reducere a emisiilor”.
Nu sunt menționate investițiile vizate.
Prin PNI urmau să se aloce fonduri nerambursabile pentru acoperirea a cel mult 25% din cheltuielile a 29 de proiecte energetice, cu bani rezultaţi din certiticatele de gaze cu efect de seră (GES), în scopul modernizării capacităților de producție poluatoare.
Doar pentru patru proiecte s-au încheiat contracte de finanţare, ceea ce nu mai este posibil pentru celelalte, din cauza „neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate precizate de legislație”, spune memorandumul. Programul PNI ar urma să se încheie în acest an.
Din cele aproape 1.617 milioane de lei acumulute în contul PNI în perioada 2013 – 2019 s-au cheltuit doar puţin peste 824,2 milioane de lei şi au mai rămas necheltuite mai mult de 792,7 milioane de lei.
Celelalte două variante de folosire a excedentului PNI ar fi:
- repartizarea proporţională a alocărilor către cele 4 proiecte de investiții care au primit deja bani: Centralele electrice pe gaze de la Brazi (a OMV Petrom) și de la Iernut (a Romgaz), și modernizarea a două grupuri energetice ale centralelor Complexului Energetic Oltenia. Aceasta din urmă ar beneficia prea puțin, însă, potrivit MEEMA.
- transferul banilor la Administrația Fondului pentru Mediu, pentru a se finanța tot proiecte de producție de energie electrică.
MEEMA își susține varianta preferată cu argumentul că „energia şi clima vor constitui o prioritate pentru Comisia Europeană, coroborat cu mixul energetic existent în România”, în care producția pe bază de cărbune acoperă mai mult de 22%.
În cazul variantei alese de MEEMA, trebuie clarificate câteva „aspecte principale”, dintre care Mwemorandumul citat remarcă:
- „clarificarea aspectelor legate de ajutor de stat, sens în care ar trebui derulate discuții cu Consiliul Concurenței, Comisia Europeană – DG Clima și DG Competition;
- identificarea potențialelor proiecte, a principiilor și a unui set de criterii privind selecția proiectelor și a modului de finanțare;
- clarificarea aspectelor de natură legislativă privind instituirea de coordonator a unui astfel de fond de către MEEMA”.
