Un controversat plan de ieșire a armatei britanice de sub prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului pe durata unor conflicte viitoare va fi propus premierului Theresa May, cu scopul declarat al eliminării a ceea ce premierul a descris ”o industrie a plângerilor ofensatoare” formulate la adresa militarilor britanici, anunță The Guardian.
Propunerea urmează să fie prezentată și analizată de conducerea Partidului Conservator în cadrul unei reuniuni la care vor participa premierul Theresa May și ministrul Apărării, Michael Fallon
Premierul May consideră că această inițiativă ”ar pune capăt adevăratei industrii de plângeri ofensatoare formulate la adresa militarilor care și-au făcut datoria în teatre de război, contruită de câteva firme specializate”.
Modalitatea de ieșire din acest cadru se concretizează prin notificarea unei ”prezumții de derogare” de la Cadrul stabilit de convenție.
Derogarea de la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului este permisă la vreme de război sau în situații de urgență de regulamentul Consiliului Europei, instituție care supervizează CEDO.
Anumite prevederi esențiale ale convenției, precum interdicția utilizării torturii, rămân valabile și în situația în care secretarul general al Consiliului Europei este notificat în prealbil de către un stat membru că va recurge la procedura derogării.
Marea Britanie nu ar fi prima care recurge la această derogare.
Ucraina a notificat că recurge la derogare în iunie 2015, din cauza luptelor de la granița cu Rusia.
Franța a semnalat că va recurge la derogare în noiembrie 32015, imediat după atacul terorist din clubul Bataclan.
Turcia a înaintat o informare similară după tentativa de lovitură de stat din iulie.
Chiar Marea Britanie a mai apelat la o succsiune de derogări temporare în 1970, în perioada de confruntări deschise din Irlanda de Nord.
Într-o declarație recentă, ministrul Michael Fallon afirma: ”Sistemul nostru legal a fost abuzat la scară industrială de plângeri nefondate, formulate împotriva trupelor noastre. Efectul a fost că s-a creeat o iritare a celor care și-au riscat viețile ca să ne protejeze, iar procesele ne-au costat milioane de lire sterline. Există un risc real ca aceste acțiuni să oprească forțele noastre armate să își facă datoria”.
Ideea vehiculată de ministrul Apărării este sprijinită de mult timp de ofițeri britanici și de o serie de thinktankuri, care afirmă că o serie de acțiuni judiciare îndreptate împotriva unor militari care au luptat în Iraq și în Afghanistan au costat bugetul sume importante.
Guvernul britanic afirmă că procedesele de acest gen au costat Ministerul Apărării peste 100 de milioane de lire sterline din 2004. Oficiali britanici au afirmat că situația se datorează în parte faptului că jurisdicția Convenției a fost extinsă și asupra zonelor de război, în parte interesului acordat de câteva firme de avocatură pentru acest tip de procese.
Ministrerul britanic al Apărării a depus plângeri la Autotritatea de reglementare a profesiei de avocat împotriva a două companii, considerând că acestea abuzează de acțiuni împotriva ministerului și a soldaților care au luptat în Iraq și Afghanistan.
Organizații umanitare din Marea Britanie dar și firmele de avocatură vizate consideră însă că demersurile juridice sunt corecte și se referă clar la chestiuni asupra cărora nu pot exista derogări.
Societatea de Drept, care reprezintă profesia de avocat în Anglia și Țara Galilor, acuză guvernul că încearcă să submineze legea prin intimidarea celor care apără victime ale abuzurilor.
