Aproximativ 10 milioane de români trăiesc în afara țării, majoritatea reprezentând prima generație de emigrați, potrivit estimării RePatriot, a declarat marți Felix Pătrășcanu, fondator și președinte al organizației, la Conferința CDG „Redeșteptarea României: Un plan de țară, acum!” Cifra include și a doua generație de emigrați, copiii, uneori născuți acolo, ai românilor plecați în valurile de exod ce s-au succedat.

Felix Pătrășcanu a prezentat și datele oficiale, aparent aflate în conflict: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) afirmă că există 5,7 milioane de români cu domiciliul în străinătate, în timp ce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) vorbește de opt milioane de români stabiliți în afara granițelor.

„Aceste cifre nu sunt concurente. Departamentul pretinde că în cea de-a doua se regăsește o componentă a unei realități mai largi. Noi, în Repatriot, credem că suntem 10 milioane de români în afara granițelor țării, dacă ținem cont și de a doua generație”, a explicat Felix Pătrășcanu.

Obiectivul fixat de RePatriot, încă de la înființarea cu șapte ani în urmă, este readucerea în țară a 10.000 de români care au asimilat experiență și practici de bune practici în străinătate, care să deschidă afaceri în România. „Dacă 10.000 s-ar întoarce și ar deschide bussiness-uri, PIB-ul României ar crește cu 1,5%. Gândiți-vă la servicii, la angajați, consum și așa mai departe”, a explicat Felix Pătrășcanu. „Ce-ar fi dacă ne-am gândi ca acest procent să crească la 10 – 15%? Aici ar fi marea schimbare și eu cred că un plan de țară fără acești oameni plecați ar fi imposibil de făcut”, a dăugat președintele RePatriot.

Compoziția diasporei românești, din punct de vedere al educației, a devenit atipică pentru comunitățile de imigranți

În mod obișnuit, cei cu educație ridicată au o pondere mai mare în rândul emigrației, comparativ cu populația rămasă în țara de origine. Această structură a fost valabilă și în ceea ce privește diaspora românească, până în urmă cu câțiva ani, când raportul s-a inversat: dacă în 2009, 12,5% din diaspora avea studii superioare, față de 12,3% în rândul celor din țară, în 2019, ponderea celor cu facultate era de 15% în străinătate și de 17,5%, în țară, a explicat Felix Pătrășcanu.

Țările în care locuiau, în 2021, românii plecați în străinătate

Conform datelor centralizate de autorităților române, în baza informațiilor puse la dispoziție de către statele de reședință, de misiunile diplomatice și oficiile consulare, distribuția în lume a diasporei era următoarea, la sfârșitul anului 2021 era următoarea, în prezentarea RePatriot:

• Italia – 1,137 milioane români
• Spania – 1, 087 milioane
• UK – 0,95 milioane
• Germania – 826.000
• SUA – 464.000
• Canada – 238.000 persoane



Contribuția diasporei la PIB-ul României – 65 de miliarde de euro, în ultimii 15 ani

„Contribuția diasporei la PIB-ul României este de peste 65 de miliarde de euro, în ultimii 15 ani. Este o cifră fabuloasă, care se bate umăr la umăr cu toate investițiile străine în România. Cred că ăsta este nivelul. În 2020, an marcat de pandemie și când Europa a fost în lockdown, românii au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, reprezentând 3,1% din PIB-ul României, conform Eurostat.  Banii transferați în țară au fost mai mulți în 2022, de peste cinci miliarde de euro, în primele 10 luni ale anului”, a spus președintele RePatriot.

Aceasta este partea cuantificabilă a contribuției, întrucât mulți dintre acești români stabiliți în străinătate își petrec mare parte din concedii în România, devenind parte a creșterii economice prin consumul din această perioadă, a adăugat Felix Pătrășcanu: „Trebuie să nu uităm încă un lucru – luna august este luna vacanțelor acestor oameni. În târgul în care sunt născut, Panciu, Vrancea, știu că în acea lună explodează business-ul. Toată manufactura, retailerii de acolo vând în disperare și am ajuns să fiu blocat pe străzile orașului Panciu, dacă vă puteți imagina, într-o zi te târg, pentru că erau foarte mulți români- italieni reveniți acasă, în vacanță”.

În ceea ce privește eventualele calcule ale pierderilor de la PIB generate de plecarea acestei forțe de muncă, Felix Pătrășcanu consideră că ar fi utile câteva date ce lipsesc în acest moment: „Ar fi foarte bine de știut cu cât contribuie acești români la totalul colectat din taxe și la plus valoarea din țările de adopție. Lucrul acesta este foarte greu de văzut, dar cred că nu imposibil, și încercăm aflăm aceste date, pentru a ne da seama, măcar într-o măsură redusă, cât a pierdut România prin plecarea acestor oameni”.

Diaspora vede situația din România mai rea decât este în realitate

Motivele pentru care românii pleacă din țară și nu vor să se mai întoarcă:

• Corupția și birocrația
• Proasta administrare la nivel central și local
• Sistem de sănătate defectuos
• Dezvoltarea personală prin noi orizonturi de studii și carieră. Aici este vorba despre despre tinerii care pleacă și, într-o proporție covârșitoare, rămân în străinătate
• Căștiguri materiale importante. „Trebuie să recunoaștem că, cel puțin la mine în industrie, de unde au plecat o mulțime de oameni, mulți se reîntorc, pentru că salariile, mă refer la câștigurile nete, au început să fie sensibil egale, luând în calcul cheltuielile cotidiene. Cautarea unor servicii publice mai bune și a unei societăți juste pentru ei și copiii lor”, a spus președintele RePatriot, la Conferința CDG.

„Ceea ce trebuie să înțelegem este că ei (cei plecați – n.red.) văd situația din România mai rea decât este ea în realitate. Foarte mulți dintre ei au rămas ancorați cu ideea că România este coruptă, că nu se poate întâmpla nimic. Venim de fiecare dată, la toate conferințele, și am făcut câteva zeci de conferințe în Europa, ba chiar în SUA, și le-am explicat că lucrurile s-au schimbat, se schimbă zi de zi, credem în schimbarea asta. Le spunem repetat că România trăiește cei mai buni ani ai ei, că România face parte din Uniunea Europeană, dintr-un bloc militar, NATO, și că avem foarte foarte multe oportunități”, a mai explicat Felix Pătrășcanu.

Spiritul antreprenorial, mentalitatea și bunele practici – valorile pe care le-ar putea aduce în țară românii care aleg să revină

Diaspora a dovedit un spirit antreprenorial foarte important, pentru că au plecat în necunoscut, fără a cunoaște ce-i așteaptă. Au plecat înainte de 2001, când cred că am început să primim vize, ca să nu mai spun de 2007, când am intrat în comunitatea europeană și au urmat acele valuri ale exodului românesc.

În opinia lui Felix Pătrășcanu, bagajul celor care ar reveni în țară nu s-ar reduce la dezvoltarea mediului de business. „Pe mine mă interesează foarte mult investiția materială, în bani, dar, totodată, mă interesează mult mai mult importul de mentalitate și de bune practici cu care acești oameni vin de acolo și care ar putea schimba mentalitatea din România. Eu cred că acesta este un câștig foarte mare”, a declarat Felix Pătrășcanu.

Chiar dacă nu intenționează să revină în țara natală, spune președintele RePatriot, mulți dintre românii care au participat la întâlnirile organizate de RePatriot cu diaspora și-au oferit ajutorul de la distanță. „Ei își doresc foarte tare să ajute cu experiența lor și să vină cu idei despre cum ar trebui făcute lucrurile în administrație. 54% din ei vor să vină cu acest ajutor, sfaturi și idei referitoare la administrație, în timp ce peste 47% sunt dispuși să vină cu soluții concrete. Sunt oameni care lucrează în administrația țărilor de adopție, sunt oameni care au fost aleși în funcții (primari etc.) și care cunosc bunele practici de acolo. Pe lângă investițiile în bani, cu care acești oameni pot venio, cred foarte mult în aceste bune practici pe care ei le pot aduce”, a declarat Felix Pătrășcanu, președinte și fondator RePatriot.

***