Proiectul de lege de modificare a legilor care au instituit pensiile speciale și de serviciu – așa-numita reformă a pensiilor care constituie jalon PNRR – a fost adoptat miercuri de guvern.
De remarcat: Proiectul nu rezolvă problemele de contributivitate și nu conține modificări la legislația care a instituit pensii speciale pentru primari și pentru parlamentari.
În plus, pensiile de serviciu aflate în plată ar urma să se recalculeze în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor. Această prevedere lasă deschisă posibilitatea atacării proiectului la CCR.
(Citește și: ”De ce România nu poate tăia pensiile speciale – explicații ministrul Marcel Boloș”)
Coaliția de guvernare dorește ca Parlamentul să adopte acest proiect la anul, până în februarie, deși jalonul PNRR este stabilit pentru trimestrul 4 2022. În plus, proiectul poate fi modificat în Parlament.
Principale modificări acceptate de Coaliția de guvernare
Între altele, proiectul stabilește interdicția ca pensia să depășească salariul de bază și elimină din calculul pensiei sporurile și primele, dar numai pentru unele categorii.
Posibilitatea pensionării anticipate se reduce gradual.
(Descărcați AICI proiectul adoptat de guvern)
La toate tipurile de pensii speciale sau de serviciu – magistrați, diplomați, personal aeronautic civil, militari, personal public parlamentar – scade la 65% , de la 80%, cuantumul din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni (față de 6 luni anterior) de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
În anumite cazuri, crește vârsta de pensionare (funcționari parlamentari, diplomați).
În anumite cazuri, crește vechimea minimă obligatorie pentru pensionare anticipată.
Ce au convenit România și Comisia Europeană în privința pensiilor
Reforma pensiilor presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, reiese din PNRR negociat de România cu Comisia Europeană.
Noua lege trebuie să stabilească un stagiu minim de cotizare de 15 ani și un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Demersul trebuie să introducă o nouă formulă de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității. Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit.
Guvernul României și-a asumat și plafonarea cheltuielilor cu sistemul de pensii la un plafon de 9,4 % din PIB.
De precizat: capitolul pensii din PNRR a fost negociat cu Comisia Europeană de fosta coaliție PNL-USR-UDMR. După ruperea coaliției și cooptarea la guvernare a PSD, acest partid a criticat maniera în care s-a negociat iar ministrul muncii și Marcel Ciolacu au anunțat în repetate rânduri intenția de a renegocia acest capitol.
Și PSD și PNL, inclusiv premierul Ciucă, au spus în repetate rânduri că pensiile militare nu trebuie modificate.
În aceste condiții, există posibilitatea ca acest proiect să fie modificat de Parlament, dacă nu chiar de Guvern.
Ce a propus guvernului Banca Mondială
Consultanţa pe Legea pensiilor şi Legea salarizării, prevăzută în PNRR, trebuia contractată până la sfârşitul anului 2021, însă licitațiile organizate au fost anulate, după ce consorțiile conduse de Ernst & Young, singurele care au concurat pentru obținerea celor două contracte, au solicitat unele modificări ale condițiilor.
Ministerul Muncii a anulat licitațiile și a demarat negocieri directe cu Banca Mondială. Contractul de consultanță cu Banca Mondială are o valoare de 4 milioane euro.
Raportul Băncii Mondiale a fost prezentat de ministrul Muncii în fața Parlamentului în octombrie 2022.
***
