La obiect

O poziţionare rară – România, în prima jumătate a topului european la energie regenerabilă

România figurează pe locul 12 din 28 în topul european al ponderilor energiei regenerabile utilizate pentru încălzire/răcire pe anul 2017, publicat de Eurostat. Este o… Mai mult

17.03.2019

Analiză

Productivitatea muncii în UE: România campioană lasă în urmă Ungaria, dar pierde din ritmul de creștere în ultimii 2 ani

România s-a situat detaşat pe primul loc între statele UE la creșterea productivității reale a muncii pe persoană angajată în anul 2018 față de anul… Mai mult

14.03.2019

La obiect

Ianuarie 2019 – salariul mediu net în scădere, avansul anual al puterii de cumpărare la nivel record

Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate… Mai mult

13.03.2019

Chestiunea

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează… Mai mult

13.03.2019

Cronicile

Mediul privat și aderarea la Euro: Nici companiile de elită nu fac față, dacă autoritățile nu rezolvă disfuncționalitățile de care sunt responsabile

de Adrian N Ionescu 26.3.2017

România are o masă critică de cel mult 59.000 de companii (cam 10% din total), care au capacitatea de a face față la adoptarea euro,  potrivit unei analize din cea mai recentă ediție a Caietelor de studii BNR.

Cu o condiție: „ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități cronice (…) acumulate în decenii”, spun autorii  analizei.

„Autoritățile sunt responsabile de cele mai multe dintre disfuncționalitățile” care ne împiedică să „fructificăm foarte bine potențialele existente în economie”, astfel încât companiile din masa critică de firme performere să facă față la trecerea la euro.

„Închiderea decalajului (față de Zona Euro) presupune:

  • reforme structurale: în special în infrastructură și educație care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată,
  • eficientizarea administrației publice,
  • debirocratizarea,
  • reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale și
  • o mai bună colectare fiscală”, spune studiul „Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”, realizat de Florian Neagu (care este și directorul adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR), Florin Dragu și Adrian Costeiu.

Adoptarea euro va deveni, vrând – nevrând, explicit sau nu, cea mai elementară condiție pentru o țară UE, pentru a nu rămâne la periferia acesteia, dacă nu pe dinafară.

Ce poate elita companiilor

Dintre cele 59.000 de companii care formează masa critică performantă, circa 13.100 au rezultate care le califică în eșalonul elitei firmelor românești. Economia României ar crește sustenabil cu 3,5% anual, chiar dacă economia ar avea doar companii de elită, dar acest ritm nu ar fi suficient pentru o trecere la euro fără accidente dramatice.

Cele 13.100 de companii care formează elita economiei au asigurat 41% din valoarea adăugată brută creată de sectorul nefinanciar în 2015, potrivit studiului citat.

O creștere de 3,5% anual nu ar fi de ajuns, din moment ce ne-ar trebui 18 ani ca să ajungem din urmă media Zonei Euro, dacă economia României ar crește economic cu 5% pe an, dar sustenabil (nu doar din consumul creșterii salariilor bugetarilor), potrivit unui alt studiu, coordonat de profesorul Daniel Dăianu.

Dacă ne-am mulțumi cu 75% din media europeană, tot ne-ar trebui vreo 13 ani, dar România nu va beneficia de astfel de răgazuri, potrivit economiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.

Sâmbătă, la Roma, liderii UE27 au vrut să facă o demonstrație de coeziune la aniversarea a 60 de ani de la crearea primei comunități pan-eruropene, predecesoare a Uniunii de astăzi. Totuși, datele coeziunii economice reale nu vor întârzia să își impună duritatea, iar unul dintre criteriile pentru a rămâne în joc va fi forța fiecărei economii de a susține moneda unică.

Ce știe elita companiilor

Și ar mai trebui ceva: până și managerii companiilor celor mai performante ale României ar trebui să fie convinși că trecerea la euro le va fi de folos.

Deși firmele care compun masa critică au o capacitate semnificativ mai bună decât restul economiei de a face față provocărilor generate de aderarea la zona euro, managerii nu sunt convinși că adoptarea monedei unice de către România ar avea consecințe favorabile asupra activității lor”, constată autorii studiului citat.

Circa 33% dintre managerii firmelor din masa critică nici nu știu dacă aderarea la euro ar fi benefică sau nu pentru companiile lor, 25% consideră că efectele ar fi modeste.

Abia 22% dintre manageri sunt convinși că adoptarea euro ar fi bună pentru companiile lor și 20% cred contrariul.

„În consecință, proiectul adoptării euro ar trebui să includă și planuri de schimbare a mentalității managerilor de firme, pe lângă cele de modificare a caracteristicilor structurale din economie”, cred autorii studiului citat.

Concluzii 

„Masa critică nu va putea ameliora semnificativ decalajul economic față de UE și va menține România la un nivel al dezvoltării inovative și bazate pe cunoaștere apropiat celui din anii 2000”. Or, tocmai pe inovație se bazează modelul modern de creștere economică.

Tocmai domeniile pe care le-am dori mai dezvoltate în viitor (medium high-tech, high-tech și knowledge-intensive services) au o pondere de sub 25% în totalul valorii adăugate brute (VAB) produse de masa critică, un nivel relativ nemodificat din anul 2008.

„Aspirațiile privind o convergență rapidă și sustenabilă către media europeană sau privind o dezvoltare bazată preponderent pe inovație și cunoaștere nu sunt realiste. Pentru a transforma în realitate aceste aspirații sunt necesare măsuri de schimbare importante și de o amploare considerabilă”, spun autorii studiului citat.

Totuși, speranță există. „Posibilitatea de a face față competiției din zona euro există în rândul firmelor din masa critică. Randamentul utilizării activelor (atât circulante, cât și imobilizate) este apropiat de valorile înregistrate de țările dezvoltate din UE, iar forța economică a firmelor din masa critică este în bună măsură comparabilă cu numeroase firme din zona euro”.

Pe termen scurt, diminuarea efortului făcut de firme cu fiscalitatea forței de muncă poate ajuta. La fel, oferirea de avantaje fiscal pentru companiile start-up din industriile inovative.

Pe termen mediu, autoritățile sunt chemate să asigure un sistem educațional compatibil cu nevoile pieței (nevoi care au devenit acute inclusiv în sectoare de tip low-tech și less knowledge‑intensive services).

Autoritățile sunt chemate să se asigure că firmele din masa critică nu va trebui să înfrunte concomitent două tipuri de concurență:

  • cel pe plan local, generat de firmele care nu-și plătesc la timp obligațiile financiare fiscale sau nu comerciale, regim care poate fi mai dur decât …
  • cel cel standard (de tip comercial), care s-ar manifesta în cadrul zonei euro.

„Din perspectiva intensității, înlocuirea unui tip de concurență cu altul este posibil să ajute firmele din masa critică să gestioneze fără probleme deosebite procesul de aderare la moneda unică”. Înlocuirea nu va fi netă, însă. Cele două tipuri de concurență vor coexista.

Totodată, firmele cu capital autohton pierd tot mai mult teren în fața celor cu capital străin. „De altfel, structura masei critice de firme evoluează în această direcție. Experiența deceniului trecut ne arată însă că pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice, fiscale și de stabilitate financiară, este nevoie în economie de o balanță echilibrată de putere între cele două tipuri de firme.”

Autoritățile pot contribui în această direcție prin asigurarea unui mediu concurențial echitabil, indiferent de proveniența capitalului:

  • „În plan fiscal, una dintre soluții este implementarea rapidă a directive europene privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a plății obligațiilor fiscale.
  • În plan comercial, autoritățile ar trebui să ofere același tratament firmelor cu capital majoritar autohton comparativ cu cel aplicat firmelor străine”, mai spun autorii studiului.

Studiul este relevant pentru mediul privat, având în vedere faptul că ponderea companiilor de stat este de doar 7,6% în valoarea adăugată brută (VAB) a companiilor nefinanciare din masa critică, și de 13,6% din totalul VAB pentru tot eșantionul masei critice de companii.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Un nou protest al magistraților pe treptele Palatului de Justiție

Vladimir Ionescu

Câteva zeci de magistrați protestează tăcut luni seară, pe treptele Palatului de Justiție din Capitală, față de proiectele de ordonanțe de urgență privind modificarea codurilor… Mai mult

Stiri

Laura Codruța Kovesi a câștigat luni două procese împotriva Inspecției Judiciare

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi a câștigat luni două procese împotriva unor acțiuni disciplinare deschise de Inspecția Judiciară. În primul caz, IJ a considerat că ea a… Mai mult

Stiri

Romgaz – obligată de guvern să distribuie dividende de 1,6 miliarde de lei

Vladimir Ionescu

Romgaz, cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale al României, va distribui în acest an dividende în valoare de aproximativ 1,6 miliarde… Mai mult

Stiri

Zece proiecte de dezvoltare urbană, finaliste în cadrul conferinței „Cities of Tomorrow” de marți, 26 martie

Ioana Morovan

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat un concurs de proiecte adresat administrației publice, mediului de business și societății civile, fiind selectate… Mai mult

Stiri

Programul detaliat al vizitei Papei Francisc în România

Razvan Diaconu

Sanctitatea Sa Papa Francisc va fi primit de Președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în data de 31 mai 2019. Administrația Prezidențială a dat publicității,… Mai mult

Stiri

CEx PSD a validat lista pentru europarlamentare. Primii trei: Rovana Plumb, Carmen Avram (Antena 3) și Claudiu Manda

Razvan Diaconu

Lista candidaţilor PSD la europarlamentarele din luna mai a fost validată în reuniunea Comitetului Executiv al PSD care a avut loc la Palatul Parlamentului. Ministrul… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a chemat la consultări și reprezentanți ai magistraților pe tema referendumului

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat și reprezentanţii magistraţilor la consultări pe tema referendumului pe justiţie. Șeful statului se întâlnește marți, pe aceeaşi temă, cu reprezentanţi… Mai mult