Medicii de familie cer decidenților – guvernanți și parlamentari – să amendeze actualul proiect de buget, pentru a crește suma alocată medicinei primare.
Banca Mondială recomanda cel puțin 10% din fondurile de sănătate acordate pentru acest domeniu, ceea ce ar crește eficiența sistemului de sănătate prin depistarea timpurie a bolilor, diminuarea cazurilor cronice, reducerea invalidității și o rată mai mare de supraviețuire a unor pacienți cu boli grave.
Cu toate acestea, medicina primară primește și în 2019 mai puțin de 6% din Fondul Național Unic de Sănătate. Concret, este vorba de 5,77% din cele aproape 38 de miliarde de lei, la cât au fost prevăzute cheltuielile totale ale Casei Naționale de Sănătate (CNAS).
Bugetul Sănătății
Anul trecut, CNAS a avut un buget de aproape 35 de miliarde de lei. Din cele aproape trei miliarde de lei prevăzute în plus la cheltuielile de anul acesta, 1,250 de miliarde de lei sunt pentru asigurarea salariilor prevăzute pentru personalul medical din sistemul public.
În total, pentru completarea salariilor medicilor din sistemul de stat (care se plătesc din decontarea serviciilor medicale prestate și statul adaugă ce lipsește), FNUASS transferă anul acesta 9,350 de miliarde de lei, comparativ cu 8,1 miliarde, în 2018. În 2017, suma a fost de aproape 3,7 miliarde de lei.
Aproape tot restul sumei ce va fi cheltuită în plus anul acesta merge spre medicamente – din suma de 37,832 de miliarde lei prevăzută pentru 2019, 6,243 miliarde de lei sunt alocate medicamentelor cu și fără contribuție personală, față de 5.009 miliarde în 2018.
Medicina de familie doar se străduiește să supraviețuiască
„Cabinetelor medicilor de familie din România li s-a alocat în 2018 un buget cu doar 17% mai mare decât în 2017, sub 6% din FNUASS total, fapt care a făcut ca funcționarea cabinetelor să fie la un nivel de „supraviețuire”. În condiţiile în care personalul medical (medici și asistenți medicali) din unitățile sanitare de stat (medicina școlară, ambulatoriu integrat, spitale) a beneficiat de finanţări (salarii şi bugete) mărite cu până la 100%, medicii de familie au așteptat o reparație a acestor inechități”, atrage atenția Societatea Națională de Medicina Familiei.
Anul trecut, guvernanții le-au promis medicilor de familie, la rectificarea bugetară din august, că vor avea în vedere o alocarea financiară corespunzătoare pentru anul 2019. „A fost motivul pentru care medicii de familie au depus eforturi să asigure funcționarea cabinetelor de medicină de familie în condițiile în care nu s-au putut asigura creșteri salariale pentru angajați (asistenți medicali și alte categorii de personal) similare cu cele din sistemul bugetar și nu s-au putut face investiții”, explică SNMF.
Fondurile alocate pentru 2019 înseamnă o creştere de numai 6% faţă de anul trecut, ceea ce acoperă doar creșterea costurilor generată de inflație, ceea ce aruncă sitestemul în criză, avertizează SNMF:
Medicina de familie este în prag de colaps din cauza neglijării sistematice manifestate de guvernanții pentru care acest sector medical nu reprezintă un domeniu de interes nici la nivel administrativ și nici ca obiectiv politic.
Medicii de familie din România își exprimă public nemulțumirea față de finanțarea medicinei primare în 2019, fapt care aruncă medicina de familie în criză.
Lipsesc aproximativ 500 de medici de familie – unele localități nu au niciun cabinet
Statistica arată că numărul localităților fără niciun medic de familie sau cu mai puțini decât ar fi necesari este în creștere. Potrivit SNMF există aproximativ 500 de asemenea localități:
Pe de o parte, vârsta medie a acestor specialiști este cu mult peste media națională a medicilor și se pensionează tot mai mulți. Pe d e altă parte, numărul intrărilor în sistem este redus și domeniul a devenit tot mai neatractiv după ce a crescut semnificativ salarizarea din spitalele de stat.
În timp ce un medic câștigă într-un spital de provinci peste 10.00 de lei, un medic de familie abia ajunge la 3.000 de lei venit net lunar.
