Guvernul a stabilit în ședința de miercuri alocarea a 51 de milioane de lei pentru reabilitarea a 16 obiective afectate de cutremur, din cinci unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Gorj. Bilanțul „evaluării vizuale” a pagubelor produse de seismul din Gorj indică afectarea, într-o măsură necunoscută exact, a cel puțin 121 de clădiri.
Suma va fi utilizată pentru refacerea clădirilor afectate de cutremur din municipiul Târgu Jiu, oraşul Tismana, comuna Arcani, comuna Runcu şi comuna Stăneşti, pentru lucrări de reparaţii, consolidări şi desfiinţare de obiective de investiţii şi reconstruire la 16 obiective, toate din domeniul învăţământului. Reamintim că județul nu are niciun expert ce ar putea certifica gradul de risc seismic al imobilelor.
„Această hotărâre se bazează pe hotărârea Comitetului Judeţean de Situaţii de Urgenţă şi pe proiectul de hotărâre de guvern înaintat de Instituţia prefectului judeţului Gorj, respectiv Consiliul Judeţean Gorj şi avem toate avizele pentru acest proiect de hotărâre de guvern”, a explicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Autorităţile din judeţul Gorj, care au finalizat evaluarea pagubelor produse de cutremurele din ultima perioadă, iar bilanţul dat publicităţii arată că ”din evaluările vizuale s-a constatat că s-au produs pagube la 121 de clădiri”. Printre acestea se numără 27 de unităţi de învăţământ, 17 instituţii publice, o unitate medicală, 20 de lăcaşuri de cult, 24 de blocuri de locuinţe şi două obiective turistice.
Tot miercuri, în ședința Eexcutivului a fost analizat în primă lectură un proiect de ordonanţă de urgenţă privind programul de reabilitare a şcolilor cu risc seismic I și un proiect de lege pentru accelerarea avizelor necesare consolidărilor. „Şi, de asemenea, un proiect de lege, tot în primă lectură, prin care se vor simplifica procedurile privind elaborarea documentelor şi diminuarea timpului de acordare a avizelor şi aprobărilor. Practic, aflarea în primă lectură a ordonanţei de urgenţă şi a proiectului de lege este determinată tot de decizia de a diminua timpul de avizare la nivelul ministerelor şi, în felul acesta, în şedinţa de guvern viitoare vom analiza şi aproba atât ordonanţa de urgenţă, cât şi proiectul de lege”, a precizat prmeierul Nicolae Ciucă.
366 de cereri în valoare de 5,7 miliarde de lei, pe Programul privind consolidarea de risc seismic
La finalul apelului lansat pe Programul guvernamental privind consolidarea de risc seismic a clădirilor au fost înregistrate 366 de cereri în valoare totală de 5,7 miliarde de lei pentru 132 de blocuri de locuinţe, respectiv 234 de clădiri publice.
Finanţarea este asigurată pe Legea 212/2022 și este nerambursabilă 100%, asigurată integral din bugetul de stat.
La 1 martie urmează să fie semnat ordinul de ministru pentru introducerea în program a proiectelor eligibile.
Apelul s-a închis luni, a explicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila: „Ieri noaptea, în 20 februarie, ora 24.00, s-a închis apelul de proiecte pe consolidări de risc seismic pe programul nou, iniţiat de actualul Guvern. Platforma a fost deschisă din 3 ianuarie până la 20 februarie şi sunt încărcate 366 de cereri care privesc 132 de blocuri de locuinţe, respectiv 234 de clădiri publice. Valoarea acestor cereri care urmăresc consolidare de risc seismic de clădiri este de 5,7 miliarde lei. Am avut o evaluare continuă a acestor solicitări, astfel încât la marea majoritate a lor sunt deja trimise către autorităţile locale solicitări de clarificări, unde este cazul, în aşa fel încât la 1 martie, termenul asumat de Ministerul Dezvoltării, să putem să emitem ordinul de ministru pentru introducerea în programul de consolidare a acelor investiţii care au fost depuse în platformă şi care pot fi eligibile „.
Cifre diferite privind școlile aflate în clasa de risc seismic I
În România sunt 39 de şcoli, săli de sport sau laboratoare şcolare încadrate în clasa de risc seismic I, conform raportării primite marți de Guvern, care precizează că unităţile de învăţământ care prezintă risc crescut de prăbuşire în caz de cutremur vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare şi reabilitare.
Lista de marți diferă de situația preznetată anul trecut de Ministerul Educației. În luna septembrie 2022, în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), 118 de clădiri cu destinația învățământ figurau ca fiind încadrate în clasa de risc seismic I.
Lista unităților de învățământ care au în uz clădiri încadrate în clasa I de risc seismic (bilanțul prezentat marți):
I. Clădiri cu destinația săli de clasă/laboratoare:
- Școala Gimnazială Filipeni, județul Bacău
- Grădinița cu Program Normal Ferestrău (Oituz), județul Bacău
- Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, județul Brăila
- Școala Gimnazială Nr. 1 Adunații Copăceni, județul Giurgiu
- Școala Gimnazială Nr. 3 Voluntari, județul Ilfov
- Colegiul Național Pedagogic Vasile Lupu, județul Iași
- Grădinița cu Program Normal „Al.I. Cuza”, județul Iași
- Grădinița cu Program Normal Nr. 20 Baia Mare, județul Maramureș
- Școala Gimnazială, comuna Dulcești, județul Neamț
- Liceul Teoretic „Ioniță Asan” Caracal, județul Olt
- Grădinița cu Program Normal Broșteni, județul Olt
- Școala Primară Dîmbu (Băicoi), județul Prahova
- Grădinița cu program normal Deleni, județul Suceava
- Școala Gimnazială Nr. 1 Timișoara
- Școala Gimnazială „Angela Gheorghiu” Adjud, județul Vrancea
II. Clădiri cu altă destinație
- Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” București – sală de sport
- Clubul Sportiv Școlar Ilfov – 2 clădiri (un spațiu profesori și un spațiu grădiniță)
- Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești, județul Ilfov – cămin
- Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” Iași – anexă
- Casa Corpului Didactic județul Ilfov – cămin
Şcolile cu risc crescut la seism, prioritate 0 în planurile de consolidare a clădirilor
Consolidarea clădirilor unităţilor de învăţământ constituie prioritatea zero în perioada imediat următoare, a declarat, miercuri, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, după o videoconferinţă cu prefecţii organizată la sediul MAI. Au mai participat miniștrii Educaţie şi Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
„Consolidarea clădirilor cu risc seismic prin intermediul programului naţional derulat de către MDLPA, cu finanţare din PNRR şi din alte surse, are nevoie de o abordare integrată. Iar, în cadrul acestui program, consolidarea clădirilor unităţilor de învăţământ constituie prioritatea zero în perioada imediat următoare. În acest context, efortul comun pentru concretizarea acestor deziderate presupune o bună colaborare între palierul local şi cel central, iar prefecţii au un rol esenţial în a asigura colaborarea şi comunicarea între verigile acestui lanţ de acţiune, în vederea accelerării implementării acestor investiţii”, a spus ministrul Bode.
***
